145193 – 13072016 – Gianni Pittella, preşedintele Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European, i-a adresat o scrisoare prim-ministrului Guvernului Canadei, Justin P. J. Trudeau, prin care a pledat pentru o soluţie rapidă şi un răspuns pozitiv la eliminarea vizelor pentru cetăţenii români şi bulgari.
Eurodeputatul PSD Victor Boştinaru, vicepreşedintele Grupului S&D din Parlamentul European pentru politică externă, a salutat demersul preşedintelui Grupului S&D subliniind că eforturile conjugate ale autorităţilor din România, împreună cu Bruxelles-ul, pot îndrepta un tratament inegal aplicat românilor şi bulgarilor: „Salut poziţia grupului meu prin vocea preşedintelui Pittella, o poziţie constantă în toate intervenţiile social-democraţilor europeni. În acelaşi timp apreciez argumentele clare şi fără echivoc prezentate de Gianni Pittella în susţinerea eliminării vizelor pentru România şi Bulgaria.
Argumentele pe care grupul meu le aduce la masa negocierilor resping încă o dată legăturile dintre accesul la Spaţiul Schengen şi drepturile pe care românii şi bulgarii, alături de toţi ceilalţi cetăţeni ai Uniunii Europene, le au. Am convingerea că eforturile autorităţilor de la Bucureşti, precum şi sprijinul pe care Bruxelles-ul îl acordă ţărilor noastre, vor conduce la eliminarea, în cel mai scurt timp, a vizelor de călătorie pentru Canada.”
Conform preşedintelui Gianni Pittella, ”problematica politicii recente a Canadei cu privire la vizele pentru cetăţenii UE din România şi Bulgaria a atras atenţia şi a generat o oarecare îngrijorare în Europa, în general şi în Parlamentul European, în mod special. Uniunea Europeană (UE) este întemeiată pe valorile comune ale statelor sale membre, valori pe care, cred eu, şi Canada le împărtăşeşte. Printre aceste valori se numără: nediscriminarea, toleranţa, justiţia, solidaritatea şi egalitatea. Şi, în plus, încrederea în succesul unei politici deschise şi de colaborare. Cu aceste valori în minte, vă scriu astăzi pentru a pleda pentru o finalizare rapidă şi benefică a muncii depuse de mai bine de 24 de luni, la nivel administrativ şi politic, de către funcţionari din UE, Canada, România şi Bulgaria, în vederea eliminării vizelor turistice pentru toţi cetăţenii UE. Un astfel de rezultat trebuie să fie pe deplin în conformitate cu declaraţiile repetate din cadrul reuniunilor la nivel înalt UE-Canada, care au avut loc începând cu anul 2007 şi care au indicat în mod clar că eliminarea vizelor pentru toţi cetăţenii din Statele membre UE reprezintă un obiectiv comun, care trebuie să fie atins ”cât mai curând posibil” (Berlin – 4 iunie 2007, Quebec City – 17 octombrie 2008, Praga – 6 mai 2009, Bruxelles – 5 mai 2010). Mai presus de toate, se bazează pe Declaraţia comună adoptată la Summit-ul UE-Canada din data de 26 septembrie 2014, care a marcat cu succes încheierea negocierilor privind SPA şi CETA şi a abordat problema vizelor în termeni fără echivoc: ”Ne angajăm să asigurăm, cât mai curând posibil, călătoria fără vize între ţările noastre pentru toţi cetăţenii canadieni şi ai UE şi astfel, aceştia să beneficieze pe deplin de noile oportunităţi economice şi comerciale create între Canada şi UE”.
Mi-a fost adus în atenţie faptul că, neapartenenţa României şi Bulgariei la spaţiul Schengen este utilizată de anumite state, inclusiv de Canada, ca o justificare pentru tratarea cetăţenilor acestor ţări diferit faţă de alţi cetăţeni ai UE. Acest argument este eronat din foarte multe puncte de vedere.
În primul rând, se pare că există o credinţă falsă că, din moment ce România şi Bulgaria nu fac parte din spaţiul Schengen, iar Schengen-ul se referă la libera circulaţie, într-un fel acest lucru trebuie să însemne că cetăţenii UE din aceste două ţări nu se pot deplasa liber în interiorul UE şi, pe cale de consecinţă, nu pot călători fără viză în Canada. Nu este cazul: toţi cetăţenii UE, indiferent dacă ţara lor face parte sau nu din spaţiul Schengen, pot călători liber în interiorul UE, fără a avea nevoie de paşaport. Un act de identitate valabil este suficient.
Schengen se referă la existenţa frontierelor interne în UE (o problemă internă a UE, de altfel), nu la condiţiile pe care indivizii trebuie să le îndeplinească pentru a trece aceste frontiere interne, care sunt aceleaşi pentru toţi cetăţenii UE care se deplasează în interiorul UE. Pentru mai multe detalii, vă rog să consultaţi documentul ataşat, pregătit de către Direcţia Generală pentru Afaceri Interne (DG HOME) şi Direcţia Generală Justiţie (DG JUST) a Comisiei Europeană.
În al doilea rând, există o altă preconcepţie precum că, România şi Bulgaria nu sunt parte din spaţiul Schengen, astfel încât cetăţenii UE din aceste două ţări nu se bucură pe deplin de dreptul de a lucra şi a se stabili în mod legal în interiorul frontierelor UE şi, prin urmare, există riscul ca aceştia să devină imigranţi ilegali în Canada. În realitate, fiecare cetăţean al unui stat membru, este cetăţean al Uniunii Europene. Acest principiu este consacrat în tratatele pe care UE este fondată şi se aplică şi cetăţenilor UE din România şi Bulgaria. Ei se bucură, pe deplin, nu numai de dreptul de a călători în interiorul frontierelor UE, dar şi de a studia, lucra sau a fi chiar cetăţeni inactivi. Dreptul individual al cetăţenilor UE de a se muta şi a rezida în interiorul frontierelor UE nu depinde de apartenenţa la spaţiul Schengen a statului de origine sau a celui de destinaţie.
În al treilea rând, a fost, uneori, în mod fals presupus faptul că România şi Bulgaria nefiind parte din Schengen, frontierele lor nu sunt suficient de sigure. Acest lucru nu este valabil, atât Comisia Europeană, cât şi Consiliul au convenit că, din punct de vedere tehnic, graniţele României şi Bulgariei sunt printre cele mai moderne şi mai sigure în UE (pentru detalii, a se vedea, de asemenea, documentul ataşat).
Un alt aspect interesant este problema frontierelor externe şi a vizelor pentru ţările terţe, reglementată la nivelul UE prin Regulamentul UE 1289/2013. Această legislaţie se bazează pe asigurarea drepturilor egale pentru toţi cetăţenii UE şi reciprocitate faţă de ţările terţe. Pe aceste baze, vizele pentru cetăţenii UE, inclusiv din România şi Bulgaria, au fost eliminate recent de Japonia şi Australia, cu niciun fel de consecinţe pentru politica lor de imigraţie, muncă sau socială. De fapt, cetăţenii UE din România şi Bulgaria pot călători fără vize turistice peste tot în întreaga lume occidentală, cu excepţia Canadei şi Statelor Unite ale Americii.
În Canada (spre deosebire de Statele Unite), problematica vizelor, inclusiv procesul de stabilire al criteriilor de renunţare la obligativitatea acestora, precum şi evaluarea îndeplinirii criteriilor de eliminare a vizelor de către o anumită ţară terţă, se află, în fond, în mâinile Guvernului. Iar drumul către eliminarea vizelor a fost deschis nu numai de către ţări terţe, cum ar fi Australia, dar şi de către Canada, prin luarea unor decizii similare faţă de alte ţări, cum a fost cazul Mexicului. Din punct de vedere al UE, trebuie să mărturisesc că am unele dificultăţi în a înţelege care ar putea fi criteriile pe care Mexicul le îndeplineşte, în termeni de anti-corupţie, bună guvernare, respectarea statului de drept şi al securităţii frontierelor, dar România şi Bulgaria, două state membre ale UE, nu. Şi nici modul în care eliminarea vizelor pentru Mexic nu pune în pericol politica de imigrare din Canada, dar în cazul cetăţenilor UE, care oricum se bucură deja de o circulaţie liberă absolută în interiorul graniţelor UE, ar putea.
Prin urmare, aş dori să închei exprimându-mi speranţa că veţi citi documentul anexat, în spiritul corectitudinii şi al bunei cooperări care există între UE şi Canada, dar şi în cadrul parteneriatului politic şi economic extins, pentru care aşteptăm cu nerăbdare stabilirea unor noi puncte de reper”, scrie Gianni Pittella. – PROMPT MEDIA
foto:alchetron.com
