144609 – 09062016 – Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, prin Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură “Marin Drăcea” (INCDS), a finalizat centralizarea și interpretarea datelor rezultate din primul ciclu al Inventarului Forestier Național (IFN). Astfel, România beneficiază de o ”radiografie” a resurselor forestiere de care dispune, realizată, în premieră, cu o metodologie modernă, similară celor folosite, în prezent, în ţările europene, cu adaptările corespunzătoare caracteristicilor vegetaţiei forestiere şi condiţiilor de relief din România.
Conform datelor IFN, România beneficiază de o suprafață totală de 7.046.056 ha de pădure. Pe regiuni, cea mai mare suprafață de pădure se regăsește în Transilvania, unde 37% din suprafața totală a terenurilor este acoperită de vegetație forestieră. Urmează Moldova, cu 31% și Țara Românească, cu 20%. În funcție de zonele de relief, din totalul suprafeței zonei montane din România, 65% este acoperită cu pădure. În zona de deal, din totalul suprafețelor, zona de pădure reprezintă 27%, iar la câmpie pădurile ocupă 5% din suprafețe.
În ceea ce privește speciile de arbori care se găsesc în pădurile României, fagul este principala specie forestieră din țara noastră. El ocupă 31% din suprafața terenurilor acoperite cu pădure. Este urmat de răşinoase (molid, brad, pini etc.) cu o pondere de 26%, de diverse specii de foioase tari (carpen, salcâm, frasin, paltin etc.) cu 20% pondere și de cvercinee sau stejari (gorun, cer, gârniță, stejar pedunculat etc.) cu o pondere de 16% în suprafața pădurii. Pe ultimul loc se afla grupa diverselor specii de foioase moi (tei, plop, salcie etc.), care ocupă 7% din suprafața pădurii.
Distribuția pe clase de vârstă a pădurii arată că cea mai mare suprafață a pădurii (21%) se găsește în clasa a II-a de vârstă (21-40 ani), urmată de clasele de vârstă a IV-a (61-80 ani) și a III-a (41-60 ani), cu 19%, respectiv 18%, din suprafața pădurii. Însumată, suprafața pădurii din cele trei clase de vârstă reprezintă peste 58% din suprafața totală a pădurii.
IFN este conceput ca un inventar forestier continuu, cu o periodicitate a ciclului de inventariere de cinci ani. Informaţiile IFN vor fi utilizate la elaborarea politicii forestiere naţionale, care va fi exprimată în strategii, legislaţie şi programe forestiere naţionale pentru gestionarea durabilă a pădurilor. Ele vor fi utilizate, de asemenea, în procesele decizionale cu privire la dezvoltarea industriei forestiere şi colaborarea intersectorială, la furnizarea de informaţii despre resursele forestiere către organismele naţionale şi internaţionale, pentru a oferi informaţii privind stocarea carbonului şi diversitatea biologică a ecosistemelor forestiere etc.
Inventarul forestier național (IFN) este principalul instrument de evaluare a resurselor forestiere dintr-o țară. El are ca sarcină principală realizarea la nivel național a activităților de colectare, gestionare şi analiză a informațiilor privind resursele forestiere, de a publica rezultatele analizelor respective şi de a întocmi studii/scenarii privind dezvoltarea sectorului forestier care să fie utilizate, cu precădere, în procesele de elaborare a politicii forestiere şi de cooperare inter-sectorială.
De asemenea, IFN este principalul furnizor de date pentru raportarea indicatorilor de gestionare durabilă a pădurilor, conform angajamentelor asumate de țara noastră în cadrul Conferinței ministeriale pentru protecția pădurilor în Europa (MCPFE). El furnizează, de asemenea, date indispensabile raportărilor pentru Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbarea climei/Protocolul de la Kyoto (UNFCCC/KP) şi pentru Convenția privind diversitatea biologică (CBD).
Activitatea serviciul IFN constituit în cadrul INCDS este deosebit de complexă, de la culegerea datelor de teren (despre arbori, arborete, lemn mort, soluri forestiere etc.) la fotogrammetrie digitală, analize de laborator și prelucrarea statistică a unui volum imens de date. – PROMPT MEDIA
foto:nostrasilva.ro
