144022 – 05052016 – Comisia Europeană a înaintat Consiliului, spre adoptare, o recomandare care are ca obiect prelungirea pe o perioadă de maximum șase luni a controalelor proporționale la anumite frontiere interne ale spațiului Schengen, și anume în Germania, Austria, Suedia, Danemarca și Norvegia. Aceste țări au aplicat deja măsuri la nivel național pentru a răspunde amenințării la adresa ordinii publice și a securității interne care rezultă din deplasările secundare ale migranților în situație neregulamentară. Proiectul de recomandare propune extinderea acestor măsuri, în conformitate cu Codul frontierelor Schengen, întrucât, în pofida progreselor semnificative realizate de Grecia, nu toate deficiențele grave identificate au putut fi abordate în mod adecvat și temeinic în termenul de trei luni.
Prim-vicepreședintele Frans Timmermans a declarat: „Autoritățile din Grecia au depus eforturi uriașe și pe teren s-au înregistrat progrese reale. În plus, acordul UE-Turcia a redus în mod semnificativ numărul celor sosiți în Grecia. Cu toate acestea, există încă o presiune considerabilă exercitată de migrație asupra frontierei noastre externe și un număr mare de migranți în Grecia. Prin urmare, atât timp cât persistă deficiențe grave în gestionarea frontierelor, ar trebui să fie menținute măsurile de control la anumite frontiere interne. Avem o foaie de parcurs clară pentru revenirea la o funcționare normală a spațiului Schengen până la sfârșitul anului și trebuie să realizăm acest obiectiv în mod organizat. Menținem spațiul Schengen aplicând normele Schengen.”
Comisarul pentru migrație și afaceri interne, Dimitris Avramopoulos, a adăugat: „Schengen este una dintre cele mai mari realizări ale Uniunii Europene și ambiția noastră supremă, care a rămas neschimbată, este ca spațiul Schengen să revină la normal. Între timp, întrucât ne confruntăm în continuare cu deficiențe la frontierele externe, acest lucru necesită adoptarea unor măsuri temporare pentru a permite prelungirea, cu titlu excepțional, a controalelor la frontierele interne. Grecia în special, dar și țările de pe ruta Balcanilor de Vest găzduiesc încă un număr mare de solicitanți de azil și de migranți în situație neregulamentară, existând riscul ca aceștia să efectueze deplasări secundare. Grecia a făcut progrese considerabile și se află pe calea cea bună, iar Comisia Europeană oferă în mod continuu un sprijin amplu autorităților elene.”
După evaluarea Schengen din noiembrie 2015, care a identificat deficiențe grave în gestionarea frontierelor externe ale Greciei, s-au înregistrat progrese semnificative în privința multor aspecte – în special în ceea ce privește procesul de înregistrare a migranților în situație neregulamentară, care s-a îmbunătățit considerabil, atât în ceea ce privește echipamentele, cât și resursele umane. Punerea inițială în aplicare a Acordului UE-Turcia, împreună cu operațiile în desfășurare ale NATO și Frontex, au condus, de asemenea, la o scădere drastică a numărului de migranți în situație neregulamentară și a solicitanților de azil care traversează Marea Egee pentru a ajunge în Grecia.
Cu toate acestea, în prezent, constatările Comisiei – întemeiate, de asemenea, pe o vizită de evaluare Schengen întreprinsă în Grecia în perioada 10-16 aprilie – arată că, din cauza unor deficiențe persistente, există încă un risc semnificativ de deplasări secundare, care a determinat mai multe state membre să reintroducă temporar controale la frontierele interne. În plus, nu s-a confirmat încă faptul că se menține ritmul de scădere drastică a numărului celor sosiți, observat în ultimele săptămâni.
Prin urmare, funcționarea generală a spațiului Schengen se află încă în pericol și, astfel, pe baza informațiilor de care dispune, Comisia a propus Consiliului să adopte o recomandare adresată acelor state membre care efectuează în prezent controale la frontierele interne, invitându-le să continue să realizeze controale specifice și proporționale, la anumite frontiere, pe o perioadă determinată, de șase luni, pentru a aborda amenințarea gravă identificată. În această perioadă, statele membre în cauză ar trebui să analizeze periodic controalele și să le ajusteze în funcție de nivelul amenințărilor identificate.
Mai precis, Comisia propune Consiliului să recomande ca un număr de 5 țări să mențină controalele la următoarele frontiere interne pe o perioadă suplimentară de șase luni:
Austria, la frontierele terestre austro-ungară și austro-slovenă;
Germania, la frontiera terestră germano-austriacă;
Danemarca, în porturile daneze unde există legături cu feribotul către Germania și la frontiera terestră danezo-germană;
Suedia, în porturile suedeze în cadrul regiunilor de Sud și de Vest ale poliției și pe podul Öresund;
Norvegia, în porturile norvegiene unde există legături cu feribotul către Danemarca, Germania și Suedia.
Aceste măsuri, prevăzute în Codul frontierelor Schengen, reprezintă o garanție pentru funcționarea generală a spațiului fără controale la frontierele interne. Obiectivul Comisiei este să se revină la o funcționare normală a spațiului Schengen și să elimine toate controalele la frontierele interne până la sfârșitul anului 2016, în conformitate cu foaia de parcurs „Înapoi la Shengen”.
Codul frontierelor Schengen (articolul 29, fostul articol 26) stabilește o procedură specifică pentru circumstanțe excepționale în care funcționarea generală a spațiului Schengen este periclitată de deficiențe grave și persistente la o frontieră externă a UE. Această procedură nu urmărește să sancționeze sau să izoleze un stat membru și nici nu vizează excluderea unui stat membru din spațiul Schengen.
În cadrul mecanismului de evaluare Schengen, instituit în octombrie 2013, în statele membre se desfășoară evaluări Schengen bazate pe un program anual și multianual de evaluare. Astfel de vizite pot fi anunțate sau neanunțate și sunt efectuate de echipe conduse de Comisie, la care iau parte experți din statele membre și din cadrul Frontex.
După fiecare vizită se întocmește un raport în care se identifică eventualele deficiențe și se formulează recomandări privind acțiuni de remediere, prevăzându-se un termen-limită pentru punerea lor în aplicare. Consiliul, pe baza unei propuneri a Comisiei, adoptă recomandările. Ca măsură ulterioară, statul membru în cauză trebuie să prezinte un plan de acțiune, în care explică modul în care intenționează să remedieze deficiențele identificate.
În cazul în care sunt identificate deficiențe grave în gestionarea frontierelor externe, Comisia poate, de asemenea, să recomande statului membru care a făcut obiectul evaluării să ia anumite măsuri specifice, cu scopul de a asigura respectarea recomandării Consiliului.
În noiembrie 2015 s-a efectuat o evaluare a aplicării de către Grecia a normelor Schengen în domeniul gestionării frontierelor externe. Raportul de evaluare, care a dezvăluit deficiențe grave în desfășurarea controalelor la frontiera externă a Greciei, a fost adoptat de Comisie la 2 februarie 2016. Consiliul a adoptat recomandări de acțiuni corective la 12 februarie 2016.
Întrucât în raportul de evaluare s-au constatat deficiențe grave, Comisia a adoptat, la 24 februarie 2016, o decizie de punere în aplicare prin care stabilește recomandări cu privire la măsurile specifice care trebuie luate de Grecia. Recomandările vizează să asigure că Grecia aplică toate normele Schengen referitoare la gestionarea frontierei externe.
La 12 martie 2016, Grecia și-a prezentat planul de acțiune vizând remedierea deficiențelor identificate în raportul de evaluare și care au făcut obiectul recomandărilor din partea Consiliului. La 12 aprilie 2016, Comisia și-a prezentat evaluarea privind nivelul de adecvare al planului de acțiune. La 29 aprilie 2016, Grecia a prezentat un raport referitor la punerea în aplicare a planului de acțiune.
În conformitate cu Codul frontierelor Schengen, Comisia trebuie să evalueze, pe baza unui raport pe care Grecia l-a prezentat la trei luni de la recomandările Consiliului, dacă deficiențele grave persistă în continuare. Recomandarea propusă astăzi reprezintă răspunsul la această obligație legală. – PROMPT MEDIA
