144085 – 10052016 – Consiliul Judeţean coordonează acţiunile autorităţilor locale în ceea ce priveşte urbanismul si amenajarea teritoriului, dar vine și în întâmpinarea autorităţilor locale cu proiecte de infrastructură menite să asigure o dezvoltare durabilă şi integrată la un nivel macro-teritorial. În acest sens, autorităţile judeţului au înţeles că mai mult decât o dezvoltare imediată şi necontrolată trebuie să existe o gestionare chibzuită a resurselor şi direcţiilor de extindere a infrastructurii astfel încât să permită folosirea acestora într-un mod sustenabil, fapt ce va favoriza crearea unor condiţii optime pentru viitorii locuitori ai judeţului, declară, printre altele, într-un interviu acordat publicației Arena Construcțiilor, arhitectul șef al CJ Ilfov Marian Boangăr Burda.
În ultimul timp, dezvoltatorii au supus avizării la Consiliul Judeţean Ilfov planuri urbanistice zonale adaptate cerinţelor actuale ale pieţei imobiliare. Aşadar, se poate afirma că au ”dispărut” ansamblurile grandioase, loturile mari de teren în favoarea unor unităţi locative mai practice care să corespundă nevoilor de spaţiu dar şi posibilităţile economice ale populaţiei. ”Aş menţiona, fără să mă limitez la aceste ansambluri de locuinţe individuale înşiruite, semicolective mici P+2–P+3 şi locuinţele colective cu un regim de înălţime de până la P+5. Zona de dezvoltare este în general cea periurbană, capabilă în acest moment să ofere infrastructura necesară acestor dezvoltări”.
La nivelul instituției condusă de Marian Petrache sunt autorizate în principal proiectele
care implică mai multe unităţi administrativ teritoriale. De asemenea, Consiliul Judeţean Ilfov, prin structura sa de specialitate, asigură prin avizul acesteia consultanţa necesară pentru autorităţile locale în situaţiile în care problemele depăşesc nivelul de competenţă locală. ”Ca exemple de proiecte de infrastructură tehnico-edilitară autorizate de Consiliul Judeţean aş menţiona atât extinderi ale reţelelor magistrale de alimentare cu gaz şi energie electrică, cât şi extinderea reţelei de apă-canal la nivelul judeţului. Totodată, aş menţiona sprijinul acordat de Consiliul Judeţean Ilfov localităţilor prin emiterea avizului tehnic al Structurii de specialitate pentru proiecte precum Therme Bucureşti, Zona logistică adiacentă A3 în Stefăneşti, Cosmopolis ş.a..”, spune arhitectul șef al Ilfovului.
În ceea ce privește evoluția suprafaţei intravilane a localităţilor din Ilfov, Marian Boangăr Burda este de părere că aceasta este în prezent ”destul de generoasă pentru a susţine nevoia actuală de dezvoltare”. În general, cele mai mari extinderi ale suprafeţei de intravilan au fost solicitate de localităţile aflate pe primul inel din jurul Bucureştiului sau adiacente principalelor porţi de intrare în Bucureşti. Drept urmare, dezvoltarea aceasta a fost normală.
Despre planurile urbanistice generale (PUG) ale localitaţilor din Ilfov şi Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean, Marian Boangăr Burda a ținut să precizeze că acestea, în majoritate, au fost actualizate în perioada 2008 – 2011. În prezent, există PUG-uri în curs de actualizare, în diverse stadii de lucru întrucât calitatea acestora trebuie să răspundă noilor prevederi legislative în vigoare.
”Bucureştiul şi Ilfovul se află într-o permanentă relaţie de coroborare, din acest motiv acestea nu mai sunt demult privite ca entităţi separate. Ele trebuie sa funcţioneze într-un sistem integrat pentru a se asigura o dezvoltare optimă a întregului teritoriu. Ca proiecte majore de infrastructură realizate la limită şi în colaborare cu Bucureştiul, aş menţiona lărgirea Centurii existente, metroul Otopeni, inelul II de Centură, intrarea A3 în Bucureşti și inelul median de circulaţie”, subliniază Boangăr Burda. – PROMPT MEDIA
