143104 – 17032016 – În spațiul public sunt cerute, în mod îndreptățit, salarii mărite și stoparea exodului personalului medical, dotări cu aparatură performantă, medicamente mai eficiente și construcția unor spitale moderne. Toate acestea s-ar putea realiza fără o sporire a contribuției cetățenilor la Fondul de sănătate, dacă banii actuali al fi cheltuiți rațional, în directiile în care ei să aducă beneficii pentru pacienți și nu să fie risipiți sau deturnați în interese ilegitime, este de părere sentaorul Valeriu Todirașcu, de la Partidul Noua Republică.
Managementul instituțiilor medicale și managementul la vârf al sistemului sanitar sunt dezastruoase în prezent. Deși în ultimii 12 ani fondurile cheltuite în sănătate au crescut de 5 ori, ajungând la 5 miliarde de euro pe an, calitatea serviciilor medicale nu s-a îmbunătățit, iar satisfacția pacienților în legătură cu acestea a scăzut. Chiar dacă sumele alocate Sănătății s-ar dubla, dacă se va păstra același mod de cheltuire irațional la banilor, situația în sănătate nu se va îmbunătăți. Cauza principală a managementului deficitar în Sănătate este politizarea conducerii acestui sector și, în consecință, căpusarea lui în interesul partidelor aflate la putere.
În prezent, numai o treime din fonduri ajung efectiv la pacienți. A doua treime este reținută de stat, prin impozite pe salarii și cota mare de TVA plătită pentru achizițiile din sănătate. A treia treime este deturmată de decidenții din să nătate spre clientela de partid sau este, pur și simplu, risipită prin management incompetent.
Dacă risipirea și deturnarea acestor bani ar fi oprită, fondul de sănătăte care ar ajunge la pacienți s-ar dubla, practic, fără o contribuție suplimentară a cetățenilor, spune Todirașcu.
”Politizarea și, în consecință, căpușarea sistemului de sănătate se accentuează continuu pe măsură ce fondurile din sănătate sporesc. CNAS, care ar trebui să gestioneze sumele colectate în interesul asiguraților, a fost practic naționalizată, prin politizare, care acum favorizează deturnarea fondurilor către clientela sau furnizori favoriți de aparatură sau medicamente, fără să își bazeze deciziile pe studii și date obiective. Hotărârile în Consiliul de Administrație al Casa Națională de Asigurări de Sănătăte (CNAS) depind în proporție de 80% de reprezentanții statului, numiți politic și nu de reprezentanții asiguraților. Aceasta deși 97% din fonduri sunt colectate ca asigurări și numai 3% reprezintă contrbibuția la Fond din bugetul statului. Nu asigurații decid cum se cheltuiesc banii lor, ci politrucii lipsiți de integritate și aflați, de foarte multe ori, în conflict de interese. Care sunt soluțiile pentru o adevărată reformă a Sănătății? Există soluții, dar acestea sunt refuzate de toată actuala clasă politică, atât de PSD cât și de PNL, care include și fostul PDL. În primul rând, ar trebui restituită CNAS către proprietarii Fondului de sănătate, respectiv către asigurați. Consiliul de Administrație al CNAS ar trebui să fie alcătuit din reprezentanții asiguraților, la fel cum se întâmplă în Germania, stat al carui sistem de sănătate, inițiat de Bismark, a fost adoptat și de România, dar numai parțial, după ce l-a adaptat la sistemul din vremea comunismului, pentru a păstra cât mai mult din influența statului asupra lui și a modului de deturmare a banilor. Fără o autonomie reală și depolitizare a CNAS, managementul în sănătate nu va putea deveni eficient. În al doilea rând, ar trebui implementate imediat măsuri pentru asigurarea transparenței facturilor de cumpărare la nivelul spitalelor publice, pentru a se cunoaște cheltuielile reale ale acestora și măsura obiectiv costurile reale, și nu doar cele declarate, ale serviciilor medicale. În multe spitale se cumpără produse la prețuri exagerate, până la 12 ori mai mari decât prețul pieții. Posibilitatea verificării publice a cheltuielilor spitalelor nu necesită cheltuieli suplimentare, dar ar salva peste 1 mlrd EURO anual care sunt resipiț sau furați din banii asiguraților. În al treilea rând, CNAS ar trebui să adopte modalitatea de Evaluare a tehnologiilor medicale” HTA (Health Technology Assessment), conform recomandarilor Raportului NICE din anul 2012, platit de către Guvernul României dar neutilizat până acum, în care autorii raportului stabileau căile precise prin care se poate obține o fundamentare rațională a cheltuielilor din Sănătate pentru serviciile medicale, pe baza studiilor de cost-eficiență. Această măsură s-ar putea realiza prin înființarea unei Agenții Naționale de Management în Sănătate (ANMS). Această instituție independentă de executiv, formată din specialiști în diverse domenii din sănătate, medici, farmaciști, economiști, juriști și specialiști în management, selectați pe bază de concurs organizat de o Comisie desemnată de Parlament, după modelul de organizare a Agenției Naționale de Intregritate, ar trebui să preia evaluarea tehnologiilor din sănătate, furnizarea pentru decidenți a modelelor de management pentru diversele patologii sau obiective din sănătate, studierea rezultatului implementării măsurilor și propunerea de măsuri suplimentare pentru corectarea eventualelor efecte necorespunzătoare sau insuficiente. Această ANMS ar putea, în momentul în care va fi deplin funcțională, să stabilirească în mod rațional care sunt prioritățile, care sunt serviciile ce pot fi incluse în pachetul serviciilor de bază acoperite de asigurarea publică și a serviciilor de pe lista de excludere, să raționalizeze cheltuielile pentru diversele forme de patologie pe baza ghidurilor fundamentate pe „medicina bazată pe dovezi”, să asigure distribuția echitabilă a fondurilor între medicina primară, medicina de specialitate și medicina bazată pe spitalizare. S-ar economisi mulți bani risipiți din cauza incompetenței managementului, s-ar putea elimina medicamentele și procedurile inutile, s-ar putea stabili care sunt tehnologiile care nu sunt cost-eficiente și care ar trebui să fie prioritare la contractarea din fondurile asiguraților și care ar fi accesibile prin coplată sau pe baza unor asigurări private complementare”.
Pentru toate aceste măsuri minimale dar obligatorii pentru sănătate, Todirașcu a depus în două rânduri în Parlament inițiative legislative, în perioada 2013 – 2016, din care toate au fost avizate negativ de guvernele Ponta și Cioloș, și respinse la prima depunere de Camera Deputaților, cameră decizională pentru aceste proiecte.
Această respingere repetată de către clasa politică a reformelor din Sănătate denotă nu numai rea-voință ci, de multe ori, chiar un interes personal sau de grup, împotriva interesului național. Din aceste motive am depus, zice sentaorul, patru plângeri penale la DNA pentru a se stabili dacă este vorba de eventuale infracțiuni pentru deturnarea a 2,4 miliarde de euro prin tarife ilegale la medicamente, pentru risipa de 70 milioane de euro anual în domeniul dializei și deturnarea a 95% din fondurile de malpraxis, prin respingerea repetată de modificare a legii malpraxisului. – PROMPT MEDIA
