142664 – 23022016 – Ministerul Educației a lansat în dezbatere publică trei propuneri de plan-cadru pentru învațământul gimnazial. Planul-cadru este documentul care prevede ce discipline vor face elevii de clasele V-VIII și câte ore îi vor fi alocate pe saptămână fiecărei materii.
Vă prezentăm poziția Consiliului Național al Elevilor: „Considerăm ca fiind nepotrivite propunerile de plan-cadru, având în vedere faptul că niciuna dintre acestea nu vine în întâmpinarea nevoilor și cerințelor actuale ale elevilor. De asemenea, condamnăm lipsa de viziune ce ar trebui fundamentată pe un studiu de fezabilitate și de impact generat privind conturarea profilul elevului absolvent al celor 10 clase de învățământ obligatoriu. În acest sens, planurile cadru ar trebui să fie construite astfel încât, la sfârșitul traseului educațional, elevii să își fi însușit valorile principiile și abilitățile necesare integrării în societate și inserției pe piața muncii sau continuării traseului educațional în sistemul liceal. Se propune implementarea în regim de urgentă a unui program la nivel național de formare continuă a cadrelor didactice astfel încât acestea să poată implementa cu eficiență maximă curriculumul adaptat noilor planuri-cadru. Considerăm că profesionalismul și înalta competență pedagogică și teoretică a cadrelor didactice constituie premise sine-qua-non pentru implementarea noii reforme curriculare. De asemenea, suntem convinși de faptul că profesorii sunt actorii cu cea mai mare responsabilitate în sistemul de educație, având în vedere faptul că aceștia furnizează cunoștințele și resursele de care elevii au nevoie pentru a-și însuși competențe, valori și principii și, în același timp, reprezintă modele de conduită morală și etică, fundamentale pentru construirea caracterului și personalității unui elev. În acest sens, milităm pentru aplicarea Legii 1/2011 cu privire la susținerea masteratului didactic pentru toate cadrele didactice din sistemul de învățământ și implementarea unui program național pentru formarea continuă a cadrelor didactice care să aibă statut obligatoriu;
Propunem reorganizarea structurii anilor de studiu, așa cum prevedea inițial proiectul de lege a educației naționale, prin trecerea clasei a IX-a la gimnaziu astfel încât învățământul obligatoriu de 10 clase să fie format din cinci clase primare ( clasa zero, clasele I-IV) și cinci clase gimnaziale (clasele V-IX). La sfârșitul celor 10 ani de învățământ obligatoriu elevii să susțină un test național care să evalueze suma de competențe dobândite în cadrul anilor de studiu. În acest sens, planul-cadru ar trebui să aibă în vedere propunerea de includere a clasei a IX-a în cadrul învățământului gimnazial. Astfel, propunem ca evaluarea să fie formată din mai multe probe pe parcursul mai multor zile și să abordeze atât latura teoretică, cât și pe cea practică prin diferite etape ale procesului de evaluare în majoritatea cazurilor, acolo unde se poate, testele să fie aplicate sub formă de grilă, iar rezultate să fie exprimate sub de nivel de competențe, prezentate defalcat. După cei 10 ani de învățământ obligatoriu elevii se pot angaja, având vârsta minimă legală pentru a intra în câmpul muncii, ori se pot înscrie în învățământul liceal, căpătând mai multă maturitate și experiență astfel încât să poată lua o decizie informată cu privire la traseul educațional individual.
De asemenea, învățământul liceal – teoretic, tehnologic sau vocațional – ar trebui să aibă o durată de 3 ani, în urma căreia elevii aceștia să poată intra în câmpul muncii, obținând calificarea sau continuând cu studiile universitare. Mai mult, trebuie luat în considerare faptul că din 2020, învățământul devine obligatoriu pentru 13 clase. (0-XII)
Încurajăm parteneriatul între instituțiile de învățământ, A.J.O.F.M. și mediul antreprenorial în vederea eficientizării tranziției de la școală la viața activă. Implementarea în regim de urgentă a unui program național pentru consilierea elevilor din învățământul gimnazial și, totodată, creșterea numărului de consilieri psihopedagogici raportat la numărul de elevi. Propunem implementarea unor proiecte de infrastructură pentru crearea unor centre de consiliere psihopedagogică astfel încât începând din clasa a V-a fiecare elev să poată beneficia gratuit de consiliere. În același timp, procesul educativ trebuie să fie în strânsă concordanță cu specificul fiecărui elev dar și cu traseul educațional individual, încurajăm abordarea transdisciplinară începând cu învățământul gimnazial, pentru a avea însușită aria de competențe în vederea abordării integrate și creșterea numărului de ore de sport la 3 ore pe săptămână. În acest sens, considerăm vitală modificarea conceptuală a structurii orei de sport, având în vedere caracterul vetust al desfășurării acestora. Așadar, propunem ca elevii să fie motivați să întreprindă activități sportive în centre specializate, susținerea orelor fiind mai apoi dovedită. Având în vedere dotările proaste ale școlilor și inconveniența orei de sport situate între ore teoretice, costul ar trebui să fie suportat într-o măsură oarecare de către unitățile de învățământ”. – PROMPT MEDIA
