142717 – 25022016 – Procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a prezentat joi, 25 februarie, raportul de activitate pe anul 2015.
”În analiza de anul trecut am prezentat cele mai mari cifre de la înființarea instituției.
Anul acesta rezultatele sunt mult mai mari. Au fost trimiși în judecată peste 1.250 de inculpați pentru fapte de corupție la nivel înalt și mediu. Au fost trimiși în judecată de cinci ori mai mulți miniștri și parlamentari decât în 2013: un prim-ministru, cinci miniștri, 16 deputați și cinci senatori. Este cel mai mare număr de demnitari investigați de DNA într-un an. Am instituit măsuri asigurătorii de aproape jumătate de miliard de euro. Sunt cele mai impresionante cifre de la înființarea DNA. Evoluțiile pozitive ne dau imaginea unei instituții care funcționează pro-activ, eficient, ferm și curajos. Aceste rezultate ne obligă să lansăm și o discuție despre necesara reformă a statului în ce privește prevenirea și combaterea corupției. Este bine că avem în fiecare an tot mai mulți inculpați pentru corupție? Este bine că sunt tot mai multe persoane condamnate? Răspunsul trebuie să-l dea societatea. Dosarele aflate în lucru ne arată, însă, că nu am prins toți corupții. Rezultatele noastre demonstrează că există vulnerabilități majore care pun în pericol buna funcționare a societății. Corupția are efecte dramatice și se manifestă prin aceleași acțiuni repetitive. În lipsa unor măsuri clare de prevenire și control, tipologia faptelor investigate și mecanismele care au permis săvârșirea faptelor se repetă. Există sectoare în domeniul achizițiilor publice în care corupția este generalizată. De multe ori, atribuirea contractelor sau plățile aferente contractelor sunt condiționate de primirea unor sume de bani mascate prin înțelegeri frauduloase sau contracte fictive. Faptele de corupție au efecte directe asupra noastră, a tuturor. În multe cazuri sumele care se dau mită funcționarilor sunt obținute prin evaziune fiscală, delapidare sau alte infracțiuni. Astfel, banii care ar fi trebuit să ajungă la salarii sau pentru investiții publice intră în buzunarele funcționarilor corupți. Corupția se reflectă în calitatea și prețul serviciilor de care beneficiază cetățenii. Cetățenii sunt afectați de calitatea drumurilor când recepția lucrării se face plătind mită. Cetățenii plătesc un preț mai mare când se dă mită pentru punerea pe piață a medicamentelor. În dosarele trimise în judecată banii dați mită au fost de 431 milioane euro. O sumă comparabilă cu bugetul prevăzut pentru cofinanțarea programului de autostrăzi pentru anii 2016, 2017 și 2018. Aproape 500 de persoane cu funcții conducere au fost trimise în judecată. O creștere cu 30% față de anul trecut. Vedem cum în fiecare an îndepărtăm tot mai mulți funcționari corupți. Finalizăm tot mai multe dosare. Sunt tot mai multe condamnări. A dus acest efort la instituții mai curate? Rezultatele anchetelor DNA trebuie să fie un semnal puternic. Este necesară o abordare strategică de prevenire a corupției. Este necesară o comunicare în timp real între toate instituțiile care verifică achizițiile publice. O cooperare mai strânsă cu sectorul privat poate duce la creșterea încrederii investitorilor corecți în a semnala eventuale fapte de corupție. Există instituții publice în care corupția crește în fiecare an. S-a triplat numărul trimiterilor în judecată față de cei care administrează fonduri din bugetul public. Peste 100 de primari și președinți de consilii județene au fost trimiși în judecată. O treime din președinții consiliilor județene din România sunt trimiși în judecată. Este o coincidență? Este o legătură cu funcția publică și bugetul administrat? Cu siguranță este rezultatul unei modalități netransparente de folosire a bugetului public. Cât timp planificarea unei achiziții publice nu va fi transparentă se va folosi bugetul pentru achiziții supraevaluate. În continuare se vor folosi banii cetățenilor pentru achiziții de aparatură medicală scumpă de la firme de apartament în timp ce spitalele nu pot asigura minime condiții pentru pacienți. Cât timp se poate decide discreționar ordinea efectuării plăților, vor fi în continuare funcționari care vor primi mită pentru a favoriza anumite firme. Recuperarea produselor infracțiunii a fost o componentă importantă în anul 2015. Compartimentul de investigații financiare al DNA a fost operaționalizat, ceea ce a determinat creșterea gradului de recuperare a produselor infracțiunilor. Au fost luate măsuri asigurătorii de aproape jumătate de miliard de euro. De multe ori, în cauzele instrumentate de DNA sunt implicate persoane ce obțin profituri uriașe și beneficiază uneori de complicitatea unor autorități. Bunurile sunt deseori disimulate prin acte juridice fictive. Se folosesc companii off-shore. Se deschid conturi bancare în alte jurisdicții. Se achiziționează bunuri în alte țări. DNA a trimis peste 110 cereri de comisii rogatorii internaționale către autoritățile judiciare străine pentru administrare de probe sau identificarea de bunuri. Este cel mai mare număr comisii rogatorii de la înființarea DNA. Probele obținute în acest mod arată că nici un infractor nu trebuie să se simtă în siguranță, indiferent unde și-a ascuns banii. În dosarele DNA în care s-au pronunțat hotărâri definitive în anul 2015 statul român are de recuperat aproape 200 milioane euro. Această sumă ar trebui să intre efectiv în bugetul statului dacă ea va fi executată de organele fiscale.
Așa cum am mai susținut este important ca hotărârile judecătorești definitive să fie executate efectiv. Doar așa scopul pedepsei poate fi atins. Să nu uităm că aceste sume aparțin de drept bugetului de stat și trebuie să fie utilizate în folosul societății. Finalitatea dosarelor constituie un element relevant în analiza noastră. Activitatea judiciară a DNA s-a realizat de 33 de procurori care au avut peste 14.700 participări în ședințele de judecată.
Activitatea procurorilor din DNA se desfășoară sub controlul judecătorilor. Instanțele de judecată au condamnat definitiv 970 de inculpați trimiși în judecată de DNA. Soluțiile pronunțate de instanțe au confirmat caracterul obiectiv și profesionist al dosarelor DNA. Pentru prima dată în ultimii ani, procentul de achitări a scăzut la 7,63%. Durata de judecare a dosarelor scăzut, deși sunt tot mai multe cauze trimise la instanțe. În 2015 cauzele judecate definitiv în mai puțin de un an au crescut cu peste 60%. Am fost preocupați de hotărârile instanțelor judecătorești pentru evitarea soluțiilor diferite pe aceleași probleme de drept. Înalta Curte de Casație și Justiție este reperul de jurisprudență în funcție de care ne orientăm practica. Trebuie să ne asigurăm că soluțiile definitive sunt respectate și executate ca o garanție a statului de drept. Justiția depune un efort uriaș pentru investigarea și soluționarea cauzelor de corupție, folosind resursele financiare ale societății. Apoi, vedem de multe ori cum mecanismele și procedurile judiciare sunt interpretate și aplicate diferit. Unii condamnați nu execută integral pedeapsa aplicată de judecători. Unii sunt eliberați condiționat fără a recupera prejudiciul sau folosind tertipuri administrative. Astfel de situații duc treptat la pierderea autorității statului și la o lipsă gravă de încredere în instituții. Deși dispozițiile codului penal care au intrat în vigoare de 2 ani prevăd că liberarea condiționată poate fi acordată numai dacă s-a recuperat prejudiciul, practica judiciară este neunitară. Am solicitat promovarea unui recurs în interesul legii pentru ca Înalta Curte de Casație și Justiție să decidă. Justiția este un serviciu public, iar de multe ori funcționăm sub presiunea unei cereri sociale foarte mari. Nivelul de așteptare privind activitatea DNA a devenit foarte ridicat. Uneori, oamenii ar vrea ca DNA să rezolve și probleme pe care nu le avem în atribuții. Aceasta nu înseamnă că așteptările cetățenilor nu sunt legitime sau că nu trebuie satisfăcute.
Dar lupta împotriva corupției nu trebuie să însemne doar arestări, inculpări și condamnări în dosarele DNA. Acțiunile noastre pot avea efect durabil doar dacă sunt dublate de acțiunile preventive desfășurate de celelalte instituții și autorități ale statului, de mediul educațional și cel de afaceri. Principala provocare pentru DNA în această perioadă este determinată de creșterea continuă a volumului de activitate. Numărul dosarelor a ajuns la peste 11.000. Dublu față de acum 5 ani. Activitatea de urmărire penală a fost desfășurată de 97 procurori. Fiecare procuror a avut de soluționat în medie peste 110 dosare. Un număr atât de mare de dosare complexe influențează durata de soluționare a cauzelor. Iată cum arată un singur dosar al DNA. Acest dosar este la un procuror care mai are și alte zeci de dosare în lucru. În acest moment avem de soluționat peste 7.100 de cauze. Dublu față de cât putem soluționa noi într-un an. O primă rezolvare ar fi creșterea numărului de procurori și polițiști. Dar această soluție nu va fi eficientă dacă evoluția volumului de activitate va avea același ritm. Trebuie acceptat că nu putem aștepta mai mult de la procurori dacă lucrurile nu se schimbă. O astfel de schimbare trebuie realizată prin strategii serioase și reale de prevenire a corupției. Prevederile neconstituționale au creat în unele situații un vid legislativ, de natură să genereze incertitudine juridică și practică neunitară. Este necesară o intervenție legislativă, dar aceasta nu trebuie să afecteze competențele sau instrumentele investigative. Ne dorim să fim consultați în mod real cu privire la modificările legislative care ne privesc activitatea. A fost vitală pentru noi intervenția cetățenilor și a societății civile atunci când s-a încercat limitarea intempestivă a competențelor investigative.
Pentru a avea rezultate nu trebuie să peticim justiția, ci trebuie să-i oferim instrumentele de care are nevoie. Rezultatele obținute se reflectă și în schimbarea modului în care publicul se raportează la DNA. Numărul tot mai mare de persoane care sesizează fapte grave este o dovadă în acest sens. Peste 86% din dosarele înregistrate anul trecut sunt bazate pe sesizări ale persoanelor fizice ori juridice și instituții publice. Ne motivează faptul că încrederea publică în DNA a ajuns la cel mai ridicat nivel de la înființarea instituției. DNA se bucură de o încredere de peste 61%, cel mai mare nivel de încredere pentru o instituție din sistemul judiciar. Este de remarcat faptul că, la fel ca și în anii anteriori, activitatea DNA a fost apreciată de Comisia Europeană. Rapoartele elaborate în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare au apreciat ca impresionante rezultatele DNA, arătând totodată că au fost respectat drepturile fundamentale în procesul penal. O altă caracteristică a anului 2015 a fost eficiența cooperării cu principalele instituții partenere, cărora le mulțumesc. Singura posibilitate de a oferi un răspuns eficient fenomenului infracțional este dialogul între toți cei implicați și identificarea de soluții comune.
Continuarea și accentuarea cooperării internaționale reprezintă o prioritate a DNA și mulțumesc ambasadelor pentru sprijinul în realizarea programelor internaționale, a cererilor de asistență judiciară și suportul lor constant al activității noastre. În 2016, dincolo de continuarea instrumentării dosarelor de corupție la nivel înalt, prioritățile DNA vor viza și investigațiile privindcorupția în administrația publică locală, corupția în sistemul judiciar, corupția în instituțiile de control și executare a pedepselor, corupția în achiziții publice, în special în domeniul sănătății și infrastructură, frauda cu fonduri europene și recuperarea prejudiciilor și confiscarea extinsă.
Activitatea DNA trebuie să continue să fie definită prin profesionalism, consecvență, operativitate, eficiență, responsabilitate și transparență”.
Kovesi a precizat că aceste rezultate pozitive nu ar fi fost posibile fără contribuția profesională a procurorilor, polițiștilor, specialiștilor, grefierilor și a întregului personal care lucrează în DNA.
La bilanțul DNA pentru anul trecut au fost prezenți și președintele Klaus Iohannis și prim-ministrul Dacian Cioloș. – PROMPT MEDIA
