142087 – 22012016 – Parchetul General investighează un prejudiciu de peste 54 milioane de euro, identificat de Administrația Fondului pentru Mediu la agenții economici pentru recuperarea deșeurilor de pe piață. În 2015, controalele au identificat o serie de nereguli în acest sistem, dintre care, cea mai gravă se referă la raportarea de către la organizațiile de transfer de responsabilitate (OTR a unor cantități fictive de deșeuri care, în realitate, nu au fost niciodată colectate sau reciclate. Ca atare, AFM a aplicat penalități fiscale pentru 6 din cele 10 OTR din România, în valoare de aproximativ 19 milioane de euro.
Riscul declanșării procedurii de infringement în domeniul deșeurilor de ambalaje a fost evidențiat de controalele fiscale derulate de Administrația Fondului pentru Mediu la organizațiile de transfer de responsabilitate (OTR).
Riscul la care România se supune în cazul neatingerii țintelor de reciclare în domeniul ambalajelor, respectiv potențiala declanșare a unei proceduri de infringement s-au aflat pe agenda discuțiilor dintre conducerea MMAP, a AFM și reprezentanții industriilor din România, pe tema recuperării de pe piață a deșeurilor rezultate din ambalaje. De asemenea, la întâlnire au fost discutate și semnalele din piață privind intenția producătorilor de a crește prețurile produselor.
Producătorii au solicitat autorității amnistie fiscală, suspendarea termenului pentru depunerea declarațiilor anuale, diminuarea penalității de 2 lei pe kg, prevăzută de lege în cazul neîndeplinirii țintelor de reciclare.
”Dacă țintele de reciclare nu sunt atinse de producători, există riscul iminent de a primi penalități europene de până la 200.000 de euro pe zi”, a atras atenția Corina Lupu, secretar de stat în cadrul MMAP pentru domeniul Mediu. Aceasta a mai spsu că aplicarea penalităților pentru fiecare kg de deșeu nereciclat nu este un scop al ministerului, ci implusionarea unui sistem funcțional de management al deșeurilor de ambalaje care să ducă la un infringement pe această temă.
”Prin urmare, amnistia fiscală nu este o soluție, aceasta nu ar face decât să întrețină o piață neagră a deșeurilor, descoperită în urma controalelor AFM. În același timp, o astfel de măsură ar amâna atingerea țintelor și, implicit, ar genera un infringement care s-ar răsfrânge asupra populației. În plus, această măsură nu ar afecta eventuale penalități care ar putea fi impuse la plată, deoarece legislația nu poate fi aplicată retroactiv”, a mai spsu Corina Lupu. În ceea ce privește celelalte cereri ale producătorilor, acestea vor fi evaluate după 25 ianuarie 2016, dată la care producătorii trebuie să depună la AFM declarațiile privind cantitățile colectate în anul 2015. ”Când vom avea o estimare corectă a cantităților reciclate putem să știm în ce măsură țintele de reciclare au fost atinse și vom putea ști care este impactul real în piață. Trebuie să ținem cont că măsurile UE în acest domeniu se vor înăspri odată cu adoptarea pachetului economie circulară, care va impune o recuperare a deșeurilor de 90% până în 2030”, a adăugat Corina Lupu.
În ceea ce privește semnalele producătorilor privind creșterea prețurilor produselor, oficialul MMAP a afirmat că este nejustificată, mai ales că până în acest moment nu au fost stabilite penalități pentru niciunul dintre producători. ”Pe de altă parte, în cazul neatingerii țintelor, este la fel de anormal să transferi către cetățeni dobânzile și penalitățile de întârziere datorate nerespectării legii, care, în astfel de situații, permite inclusiv măsura de eșalonare a plății. Mai mult decât atât, considerăm că acest cost ar fi trebuit ajustat de la bun început, din momentul în care legea a intrat în efect, în urmă cu aproximativ 10 ani.”
În ceea ce privește reducerea penalității de 2 lei pe kg, acest lucru nu este de dorit, deoarece reprezintă un instrument pentru stimularea reciclării și descurajarea depozitării la groapă. Argumentul prezentat de producători, care se referă la faptul că alte state au costuri mai mici, este irelevant, deoarece în acele state cultura reciclării funcționează, acestea depășindu-și cu mult țintele propuse.
Pentru stimularea managementului sustenabil al deșeurilor și pentru a crește rata de recuperare/conservare a resurselor naturale primare, MMAP are în vedere deblocarea sistemului de trasabilitate al deșeurilor, dar și instrumente precum ”platești pentru cât arunci”, sisteme îmbunătățite de depozit-returnare, în special pentru deșeurile din sticlă, precum și susținerea industriei de reciclare.
Conform legii, orice agent economic care pune pe piață produse ambalate, este obligat să recupereze deșeurile de ambalaje rezultate în urma consumului. Legea este valabilă pentru orice țară a Uniunii Europene, nu doar în România. Pentru asumarea acestei responsabilități, agenții economici se pot organiza în cadrul unor structuri asociative de tip organizație de transfer de responsabilitate, sau își pot recupera deșeurile puse pe piață prin resurse proprii. Dacă agenții economici nu-și îndeplinesc țintele asumate, aceștia sunt obligați legal să contribuie la Fondul de Mediu cu 2 lei pe kilogram pentru cantitățile de ambalaje nereciclate.
Legislația privind obligațiile de reciclare este în vigoare, în România, de mai bine de 10 ani. În tot acest timp, au fost înființate și autorizate un număr de 10 Organizații de Transfer de Responsabilitate. – PROMPT MEDIA
foto:ecologic.rec.ro
