141934 – 13012016 – Compania Hidroelectrica a finalizat procedura de selecţie a firmei de avocatură care o va reprezenta în procesul pe care se pregăteşte să-l intenteze statului român la Curtea Europeană de Justiţie (CEJ) pe tema taxei pentru uzinarea apei. Potrivit administratorului special, avocatul Remus Borza, în câteva zile urmează să fie aleasă această firmă, iar în aproxi-mativ o lună de zile va fi făcută plângerea la CEJ.
Hidroelectrica va plăti în acest an 100 de milioane de euro către Administraţia Naţională ”,Apele Române” (ANAR) pentru apa uzinată de către hidrocentralele sale, ceea ce înseamnă 1,1 lei/1000 de metri cubi de apă uzinată. Impactul în preţul de cost al ener-giei produse de Hidroelectrica este de 21 lei/MWh, ceea ce înseamnă un sfert din preţul de producţie. La nivelul Uniunii Europene, doar Italia, Franţa, câteva cantoane din Elveţia şi România au impus siste-mului energetic această taxă, dar în România este şi cea mai mare. De exemplu, taxa care se plăteşte la noi pentru apa uzinată este de 1.500 de ori mai mare comparativ cu cea plătită în Franţa. „Pe lângă taxa pentru apă, ţineţi cont că Hidroelectrica mai plăteşte 40 de milioane de euro pentru taxa pe stâlp, care are o influenţă de 8 lei/MWh în preţul de cost al energiei. Vorbim, per total, de un impact de 29 lei/MWh”, ne-a declarat Remus Borza.
Precedentul există: Plata apei este o taxă ilegală şi abu- zivă, conform hotă- rârii Curţii Euro- pene de Justiţie din data de 11 septembrie 2014, pronun-ţată în cauza C525/12, Comisia Europeană împotriva Germaniei (poziţie la care s-au raliat şi ţările nordice). Curtea a dat dreptate 2016Germaniei în defavoarea Comisiei Europene care considera că exclu-derea hidroenergeticii dintre ”servi-ciile legate de utilizarea apei” este în dezacord cu Directiva Cadru a Apei 60/2000/EC. Deocamdată, Minis-terul Mediului continuă să ignore această deciziei. ”Nu este normal ca bugetul ANAR să împovăreze bugetul unei companii, fie ea şi cu capital majoritar de stat. Este o taxă prohibitivă care afectează gradul de competitivitate al companiei, mai ales la export. Vedeţi ce fac cei de la ANAR cu banii că la cea mai mică ploaie se plâng că le cedează digurile”, a mai spus Remus Borza. În această problemă a decis să se implice şi Consiliul Concurenţei, care a demarat o anchetă sectorială pe care speră să o finalizeze în acest an şi nu este exclus să declanşeze, ulterior, şi o investigaţie dacă vor exista motive.
Taxa pe apa uzinată a fost introdusă din anul 2000, dar la vremea respectivă s-a regle-mentat costul apei ca fiind 1% din costul producţiei de ener-gie a hidrocentralelor raportat la volumul de apă tranzitată prin aceste hidrocentrale, dar astăzi a ajuns să reprezinte 25% din costul de producţie.
În ultimii cinci ani, Hidroelectrica a plătit pentru ”taxa pe apă” peste 400 de milioane de euro. Anul acesta, compania va furniza aproximativ 60% din banii pe care Apele Române îi va colecta de la producătorii de energie care uzinează apa. În 2015 compania a plătit 87 de milioane de lei, în condiţiile în care a produs mai puţină energie.
Taxe aberante – Microhidrocentralele plătesc o taxă pentru utilizarea albiei râurilor, echivalentul a 5 euro/metru pătrat/lună, la care se adaugă 1,1 lei/1.000 mc de apă turbinatăn Nuclearelectrica achită în acest an 56 de milioane de lei pentru folosirea apei din Dunăre (24 lei/1.000 mc). Termocentralele plătesc tot 24 lei/1000 mc de apă folosită la răcirea agregatelorn Complexul Energetic Oltenia plăteşte aceeaşi cantitate de apa folosită la răcire de patru ori pentru că Apele Române nu ţine seama că apa este reutilizată în Turceni, Işalniţa şi Craiova II, după ce a fost utilizată la Rovinari. – PROMPT MEDIA
