Dintre cele 102 de statui din Capitală, 87 reprezintă bărbați și 15 femei; femeile dorm, bărbații se luptă pentru patrie – 142139 – 26012016 – Cel puțin 10.000 de femei moarte ca urmare a avorturilor clandestine, zeci de mii de copii abandonați, copii născuți cu malformații, creșterea incidenței stărilor depresive și a problemelor sexuale – acestea au fost numai câteva din efectele nefaste ale politicii pro-nataliste din timpul regimului Ceaușescu. Mai multe organizații pentru drepturile femeilor organizează o întâlnire la care vor participa artiști plastici, reprezentanți din mediul academic și din instituții publice pentru a discuta despre oportunitatea ridicării în București a unui monument care să păstreze vie memoria victimelor politicii pro-nataliste de dinainte de 1989.
Femeile din România au fost victime directe ale politicii pro-nataliste a lui Ceaușescu, cifrele oficiale indicând în jur de 10 000 de femei care au murit ca urmare a Decretului 77/1966, cel mai probabil realitatea fiind una mult mai dură. Alte efecte au fost creșterea numărului de copii nedoriți, mulți dintre aceștia fiind abandonați pe stradă sau în instituții ale statului (peste 25.000), creșterea mortalității infantile, creșterea incidenței nașterii de copii cu diferite tipuri de dizabilități fizice și psihice, creșterea incidenței stărilor depresive, a bolilor nervoase, a problemelor sexuale și a izolării sociale a femeilor. Din păcate, păstrarea memoriei acestor femei în spațiul urban nu a fost considerată încă importantă de către autorități.
Spaţiul urban are o importantă dimensiune de gen. Modul în care e gândit, planificat, construit, cine e vizibil/invizibil simbolic în acest spaţiu, cine are monopol pe deciziile privind spaţiul urban – toate aceste aspecte spun ceva despre rolurile şi relaţiile de gen, despre raporturile de putere dintre femei şi bărbaţi, despre mentalităţi şi despre politicile de egalitate de şanse. Credem deci că absența unui monument în memoria femeilor care au suferit în urma intervenței brutale a statului până în cele mai intime resorturi ale vieții intime în perioada 1966 -1989 poate fi explicată și prin faptul că Bucureștiul este încă un spațiu al autorității simbolice masculine aspect pus în evidenţă în studiu recent publicat în volumul Oraşul (non)sexist din care aflăm printre altele (pag.29 – 32) că dintre cele 102 de statui inventariate (busturi și personaje întregi), 87 reprezintă bărbați și doar 15 femei; femeile dorm, bărbații se luptă pentru patrie; majoritatea statuilor/monumentelor inventariate sunt făcute de bărbați (135 sculptori fața de 14 sculptore).
Lipsa istoriei şi memoriei femeilor din peisajul simbolic bucureştean este un fapt ce nu mai poate fi trecut cu vederea. Așadar, Societatea de Analize Feministe AnA alături de Coaliția pentru Egalitate de Gen organizează marți, 26 ianuarie 2016, de la orele 17.30, la 4+ Social Caffe, strada D.I Mendeleev, nr.37, București masa rotundă cu tema ”Eroine printre eroi: argumente pentru un patrimoniu material inclusiv” unde alături de artiste și artiști plastici, ONG-uri, reprezentanți ai Universității de Artă, Universității de Arhitectură și Urbanism, și reprezentanți ai instituțiilor publice cu atribuții în domeniu se va discuta necesitatea realizării în București a unui monument care să păstreze memoria femeilor victime ale politicii pro-nataliste din România ceaușistă, dar și modalitățile concrete prin care această inițiativă ar putea deveni o realitate urbană contemporană.
Nu în ultimă instanță, în acest context Coaliția pentru Egalitate de Gen condamnă orice inițiativă care are drept scop limitarea dreptului femeilor de a decide cu privire la propriului corp atrăgând încă odată atenția asupra efectelor devastatoare pe care o astfel de măsuri le pot avea asupra integrității și autonomiei acestora, dar și asupra familiilor, comunităților și societății în ansamblul său. – PROMPT MEDIA
foto:feminism-romania.ro
