Editorial Sorin Rosca Stanescu
139638 – 07092015 – Scoaterea din circuit a doctorului Sorin Oprescu schimbă, fundamental, toate calculele pentru cea mai importantă bătălie a alegerilor locale. Cea pentru Primăria Generală a Capitalei. Reduta politică numărul unu şi cel mai important trofeu pe care îl poate primi un partid. Şi, totodată, rampa de lansare posibilă, atât pentru o funcţie de premier, cât şi pentru o viitoare candidatură la alegerile prezidenţiale. Bătălia va fi crâncenă. Şi, din capul locului, sunt obligat să constat că pentru PNL şansa de a învinge, de a marca cel mai important punct în războiul cu PSD, este uriaşă. Dacă face, acum, o opţiune corectă.
Mi-e frică să mă apuc şi să socotesc al câtelea candidat prezidenţial este Sorin Oprescu dintre cei care, de-a lungul ultimilor câţiva ani, au, cum-necum, probleme grave cu justiţia. A candidat Năstase şi a ajuns după gratii. A candidat Dan Diaconescu şi a ajuns şi el după gratii. A candidat Sorin Oprescu şi, iată, împotriva lui s-a declanşat o anchetă extrem de dură. Este chemat la DNA, până una – alta, doar în calitate de martor – dar lucrurile nu vor rămâne aşa – Teodor Meleşcanu. Presa “de specialitate” anunţă, din ce în ce mai insistent, că şi domnul Călin Popescu Tăriceanu va fi luat de viitură. O viitură care deja l-a luat pe un alt candidat prezidenţial, pe nume, Victor Ponta. Dacă stau bine să mă gândesc, singurul candidat prezidenţial, nechemat încă la DNA, ar fi Monica Macovei.
Teribilă coincidenţă. Sorin Oprescu este săltat, nici prea devreme, şi nici prea târziu. Momentul este exact cel în care partidele trebuie să-şi bată în cuie candidaţii pentru ceea mai importantă funcţie locală, Primăria Generală a Capitalei. Orice partid care câştigă, prin candidatul său, funcţia de Primar General se califică, în calitate de cap de serie, la alegerile parlamentare din 2016. Sub aspect psihologic, acest trofeu al Primăriei Generale a Capitalei are o greutate uriaşă. Până mai ieri, funcţia părea inaccesibilă oricărui candidat provenit de la orice partid. Doctorul Sorin Oprescu era de neînvins. Şi partidele se împăcaseră cu ideea că, din nou, un independent avea să câştige cele mai multe voturi ale bucureştenilor. Toate jocurile politice erau făcute în baza acestei premise. De aceea, nimeni nu se grăbea să rişte prea mult. Un partid mic, cu este ALDE, ar fi putut să îl arunce în luptă pe Călin Popescu Tăriceanu, dar, atenţie, nu pentru a câştiga, ci doar pentru a urca scorul electoral al formaţiunii sale şi pentru a face mai vizibilă politica ALDE. PSD gândea diferite variante prin care să arunce în luptă o persoană din eşalonul doi, pentru ca înfrângerea să nu expună prea mult partidul. PNL ar fi putut opta, pentru a nu risca deloc şi, eventual, chiar pentru a obţine o victorie la limită, pentru un independent. Un arhitect cunoscut. Sau, chiar un doctor. Până la urmă, a decis să-l arunce în luptă pe europarlamentarul Cristian Buşoi. Un personaj politic care nu are anvergura necesară şi nici vocaţia de a sta în prima linie.
Acum toate calculele anterioare trebuie aruncate, pur şi simplu, la lada de gunoi. Şansa cea mai mare, prin eliminarea lui Sorin Oprescu, o are, în mod cert, PNL. PSD vine doar ca un al doilea favorit. Dar va mai merge PNL cu Cristian Buşoi în această luptă, pe care nu-şi mai poate permite, sub nicio formă, să o piardă? În urmă cu câteva zile, PNL se putea consola cu ideea că va pierde, având, totuşi, în persoana lui Cristian Buşoi un al doilea candidat, cu cele mai mari şanse, dar care urma să fie strivit, literalmente, de actualul Primar General. Astăzi, situaţia este cu totul şi cu totul nouă. Provocarea pentru PNL este uriaşă. Acum, nu-şi mai poate permite să piardă. Iar presiunea maximă este pe umerii Alinei Gorghiu. De ce?
Este clar că în PNL a fost luată, anterior încarcerării lui Oprescu, decizia ca această candidatură de sacrificiu să fie asumată, în mod onorabil, de fostul PNL, în persoana lui Cristian Buşoi. Prudent, fostul PDL a stat deoparte. Ei bine, acum lucrurile s-au schimbat. După opinia mea, competiţia internă este, din nou, deschisă. Dar, atenţie, numai două persoane ar putea să candideze cu succes. Una dintre ele, o să va surprindă, este Cătălin Predoiu. Pentru Cătălin Predoiu poziţia de premier devine, pe zi ce trece, tot mai mult, o “Fata Morgana”. El este eternul candidat “care nu va fi” pentru funcţia de prim-ministru. În schimb, ar putea candida la Primăria Generală a Capitalei, cu şanse de succes. Iar, ce este în mână nu este minciună.
Un alt candidat, cu mult mai spectaculos, de altfel, este însăşi Alina Gorghiu. Despre care se spune că este un om politic aflat la remorca lui Klaus Iohannis, insuficient de energică, de dură şi de puternică, pentru a duce PNL spre o victorie clară la locale şi la prezidenţiale, în tandem cu un politician experimentat, dar obosti şi destul de prăfuit, cum este “buldogul” Vasile Blaga.
Pentru Alina Gorghiu asumarea acestei candidaturi reprezintă, într-adevăr, un risc major. O provocare extraordinară. Are toate şansele să câştige. Dar dacă, totuşi, nu va câştiga, atunci fulminantă ei carieră politică se va sfârşi la primăvară. Pe de altă parte, drama este că, dacă nu va candida şi, mai ales dacă nici Predoiu nu va candida, atunci Alina Gorghiu va fi acuzată, din toate direcţiile, inclusiv din interiorul partidului, că este un lider politic inconsistent. Slab. Fricos. Că este, cu alte cuvinte, doar o pisicuţă.
Tocmai de aceea decizia, în primul rând a ei şi apoi a staff-ului noului Partid Naţional Liberal, este extrem de greu de luat. Tare utilă ar fi acum o cercetare de piaţă făcută ca la carte. Adică, nu prefabricată.
