139763 – 14092015 – Președintele Klaus Iohannis a ținut să fie prezent la deschiderea noului an școlar la Colegiul Economic ”Ion Ghica” din Târgoviște, o instituție pe care o consideră unul dintre exemplele de performanță, conectare cu realitatea și inițiativă. ”Nu mă refer doar la faptul că 94% dintre elevii de aici au promovat sesiunea trecută examenul de bacalaureat, că 85% continuă în învățământul universitar și 90% dintre absolvenții de școală profesională se integrează pe piața muncii. Am în vedere și un alt aspect: modul în care a fost gândit și organizat învățământul aici poate fi o sursă de inspirație pentru o viziune asupra întregului sistem”. ”Cred că o asemenea viziune trebuie să răspundă la câteva întrebări simple. Prima dintre ele este ce vrem să învețe elevii la școală. În acest sens, nu cred că ceea ce contează este cantitatea informațiilor, ci capacitatea lor de a asigura un fundament de cunoștințe și valori, de a pregăti drumul în viață al celor care ies de pe băncile școlilor. A doua întrebare la care trebuie să răspundă o viziune articulată asupra sistemului de învățământ este ce opțiuni au elevii și cum promovăm performanța și meritocrația. Aceasta nu se măsoară doar prin note și nivelul lor, ci prin faptul că fiecare elev este încurajat să-și descopere propriile aptitudini, interese și domenii în care poate performa și apoi să aibă șansa reală de a o face. Cu alte cuvinte, orice elev trebuie să aibă opțiuni de parcurs. Ideea că toți trebuie să știm de toate și trebuie să fim buni la toate este depășită și neproductivă în lumea de azi. O societate este până la urmă la fel ca o echipă, care câștigă dacă fiecare își găsește zonă de expertiză și excelență, dacă fiecare este încurajat să crească și motivat să fie cât mai bun în ceea ce face. Asta înseamnă pentru mine susținerea performanței și meritocrației. Centrarea educației pe elev nu este un slogan care sună bine și pe care din când în când politicienii își aduc aminte să îl folosească. El trebuie să fie un principiu care conduce la decizii și se reflectă în practică. Aici la dumneavoastră, vedem că acest lucru este posibil. Al treilea element pe care îl văd esențial în materie de educație este corelarea ei cu piața muncii, cu realitățile și nevoile din societate. Mai simplu spus, o educație performantă nu produce șomeri, ci absolvenți care au perspective de carieră, care sunt competitivi și așteptați pe piața muncii. Aici parteneriatul cu mediul privat este esențial și trebuie încurajat. Nu este rolul meu ca președinte să intru în zona politicilor publice foarte concrete. Dar este, cred eu, responsabilitatea mea să vorbesc răspicat despre aceste lucruri, mai ales că am asumat educația ca proiect personal și am inclus-o ca element cheie în Strategia Națională de Apărare. Aștept de la decidenții politici să se aplece cu mai multă atenție asupra unor asemenea teme majore și să răspundă la ele. Iar eu, în contextul prerogativelor mele constituționale, pot oferi cadrul pentru o dezbatere foarte serioasă asupra lor”.
Președintele a vorbit de asemenea despre rolul învățământului profesional și tehnic în interiorul
acestei viziuni. ”Prin prezența mea aici vreau să transmit un mesaj de susținere și încurajare a acestui tip de învățământ. Contribuția sa la societatea viitorului implică tocmai acel parteneriat cu mediul privat despre care am vorbit, dar și colaborare comunitară. Conectarea la acest tip de învăţământ poate face diferenţa între o diplomă formală şi un viitor profesional de succes. Părinții au în acest context un rol esențial, ei contribuind decisiv la creionarea viitorului copiilor. În ultimii ani, capacitatea și disponibilitatea sectorului economic de a colabora cu școala românească a crescut. Un model de succes s-a dovedit a fi învățământul dual, care dovedește importanța implicării mediului de afaceri în învățământul profesional și rezultatele care se pot obține atunci când există încredere și colaborare pentru a adapta educația la cerințele societății și economiei cunoașterii. Dacă ne dorim oameni calificați, consider că școala și mediul economic trebuie să își regăsească parteneriatul firesc și încrederea reciprocă. În acest parteneriat, și universităţile pot colabora îndeaproape cu liceele pentru a oferi tinerilor absolvenţi posibilitatea unei tranziţii adecvate, bazate pe certificarea rezultatelor învăţării, conform modelelor europene de recunoaştere. Pentru ca noile generaţii de elevi să beneficieze de sprijinul unor cadre didactice bine pregătite, care ţin pasul cu dinamica schimbărilor tehnologice, este necesară redobândirea statutului social meritat al dascălilor, în calitatea lor de creatori de viitor.”
În încheiere, șeful statului a subliniat că este nevoie de o dezbatere națională serioasă asupra viitorul educației și școlii românești, cu toți actorii interesați. Aceasta implică și o abordare diferită față de cadrul normativ. ”Vă spun limpede că nu voi gira modificări ale legislației privind educația fără ca ele să treacă prin filtrul unei atente și consistente dezbateri publice, în care cei implicați să ajungă la un numitor comun într-o abordare pe termen lung”. – PROMPT MEDIA
