139592 – 04092015 – Secretarul de Stat pentru Afaceri Strategice Daniel Ioniţa a deschis joi, 3 septembrie 2015, sesiunea plenară a Reuniunii Anuale a Diplomației Române 2015 consacrată ”Modelului cultural al României privind minorităţile naţionale. 20 de ani de la semnarea de către România a Convenţiei – cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale”.
La această sesiune plenară au participat László Borbely, preşedintele Comisiei de Politică Externă din Camera Deputaţilor, Aurel Vainer, preşedintele Federaţiei Comunităţii Evreieşti din România, Laczikó Enikő Katalin, secretar de Stat, şeful Departamentului pentru Relaţii Interetnice. Au fost prezenţi şefi de misiuni, consuli generali, directori ai Institutelor Culturale, reprezentanţi ai conducerii Ministerului Afacerilor Externe.
Această sesiune plenară vine în completarea seriei de evenimente organizate de Ministerul Afacerilor Externe pentru marcarea împlinirii, în 2015, a 20 de ani de la adoptarea de către Consiliul Europei şi ratificarea de către România a Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale.
Pornind de la rolul deosebit al Convenţiei-cadru în promovarea diversităţii culturale, a bunei convieţuiri şi a toleranţei la nivelul societăţii, discuţiile din cadrul acestei sesiuni au abordat în detaliu modelul României în materia protejării şi promovării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, model centrat pe promovarea diversităţii culturale, a inter-culturalităţii.
Acest model, constituit cu aportul substanţial al membrilor minorităţilor naţionale conlocuitoare, răspunde pe deplin atât imperativului conservării şi afirmării esenţei identitare – etnice, lingvistice, culturale, religioase -, cât şi dezideratului definirii unui spaţiu cultural integrator, tolerant, fundamentat pe dialogul interetnic, pe cunoaşterea şi respectul reciproc.
Modelul României este constituit pe baza principiilor solide ale Convenţiei-cadru, evoluând consistent în decursul timpului şi plasându-se deasupra standardelor internaţionale în domeniu. Eficienţa în protejarea şi promovarea elementelor identitare ale persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale din România a fost apreciată inclusiv de diferitele mecanisme de monitorizare relevante ale Consiliului Europei.
În cadrul discuţiilor, a rezultat disponibilitatea promovării şi împărtăşirii şi altor state din regiune a experienţei şi lecţiilor învăţate de România în crearea şi aplicarea acestui model de inter-culturalitate.
Sesiunea dedicată contextului regional de securitate din cadrul Reuniunii Anuale a Diplomației l-a avut ca invitat special pe Børge Brende, ministrul de Externe al Norvegiei.
Programul reuniunii a continuat cu o sesiune plenară având ca temă ”Problematica de securitate. Contextul regional de securitate şi apărarea colectivă (NATO în adaptare)”. Discuţiile au fost moderate de ministrul Bogdan Aurescu, la dezbatere participând ca invitaţi speciali ministrul de Externe al Norvegiei, Børge Brende, ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, şi asistentul secretarului general al NATO pentru problematica riscurilor emergente de securitate, diplomatul român Sorin Ducaru.
Dezbaterile au abordat evoluţiile relevante de securitate, precum şi impactul acestora la nivelul Alianţei Nord-Atlantice, fiind evocate atât importanţa deciziilor adoptate la Summit-ul NATO din Ţara Galilor (septembrie 2014), în mod special cele vizând consolidarea apărării colective a flancului estic, cât şi perspectiva viitorului Summit NATO, ce va fi găzduit de Polonia în iulie 2016.
Evidenţiind semnificaţia operaţionalizării, în aceeaşi zi, a Unităţii NATO de Integrare a Forţelor, ministrul de externe Bogdan Aurescu a arătat că deciziile adoptate de Aliați la reuniunea la cel mai înalt nivel din septembrie 2014 demonstrează determinarea NATO de a răspunde în mod concret provocărilor de securitate majore cu care se confruntă comunitatea euro-atlantică.
Ministrul Bogdan Aurescu a mai subliniat necesitatea ca NATO să continue procesul de adaptare, atât în plan militar, dar şi pe alte dimensiuni, evocând în acest sens propunerile României în ce privește avansarea relaţiilor cu partenerii Alianţei din vecinătatea estică şi cea sudică, prin intermediul unei strategii integrate a NATO, precum și creșterea securității la Marea Neagră.
”Acordăm o atenţie specială Mării Negre, care este o componentă importantă a securităţii euro-atlantice (…). De asemenea, trebuie avem în vedere că spațiul european se confruntă de la Sud și de la Est cu amenințări vitale. Trebuie să avem pregătit un răspuns dinamic și bine coordonat, provenind dintr-o sinergie veritabilă NATO-UE”, a subliniat ministrul Aurescu. De asemenea, șeful diplomației române a exprimat sprijin pentru continuarea procesului de extindere al Alianței NATO, pentru conturarea unui răspuns eficient la ameninţările de tip hibrid.
Invitatul special al acestei sesiuni a fost ministrul de externe al Norvegiei, Børge Brende, care a susţinut o alocuţiune cu tema ”Provocările de securitate cu care se confruntă spaţiul euro-atlantic şi perspective pentru pregătirea Summit-ului NATO”, a accentuat asupra viziunii părţii norvegiene.
Șeful diplomaţiei norvegiene a evidenţiat interesele comune ale Norvegiei şi României privind teme de primă importanţă de pe agenda NATO, precum implementarea deciziilor adoptate la Summit-ul din 2014, cu accent special asupra „Planului de acţiune NATO pentru creşterea capacităţii operaţionale” şi necesitatea ca procesul de adaptare al Alianţei să continue.
”Combinația unică dintre puterea militară și vocația de apărător al valorilor democratice, face din NATO una dintre cele mai de succes și puternice alianțe cunoscute până acum. (…). La Summitul de la Varsovia din 2016, NATO trebuie să continue să răspundă adecvat provocărilor din mediul de securitate. Trebuie să ne concentrăm mai mult asupra apărării colective. NATO trebuie să își dezvolte instrumentele și să ofere mai multă asistență statelor partenere din Sud, amenințate de extremism și insecuritate. (…). Sunt de acord că trebuie să sporim și cooperarea la Marea Neagră”, a declarat ministrul Brende în cadrul sesiunii plenare.
Criza actuală arată, în opinia ministrului norvegian, importanța conștientizării cu privire la provocările existente în regiunile Mării Baltice și a Mării Negre. ”Este necesar ca procesul decizional al NATO să fie mai rapid. Credibilitatea NATO se bazează pe capacitatea Alianței de a-și apăra toți Aliații. Să nu pierdem niciodată această credibilitate”, a îndemnat ministrul Brende.
În ceea ce privește Vecinătatea Estică a NATO, ministrul norvegian a salutat contribuția României la susținerea constantă a Georgiei, Republicii Moldova și Ucrainei pe calea integrării euro-atlantice și a evidențiat că cele trei state ”nu pot fi lăsate singure” în fața provocărilor cu care se confruntă.
De asemenea, înaltul oficial a menționat că Norvegia așteaptă cu nerăbdare să coopereze cu România pe componenta de apărare maritimă, inclusiv la Marea Neagră.
Ministrul Brende a prezentat și eforturile constant interne pe care Norvegia le întreprinde pentru o apărare națională robustă, menționând bugetul național de apărare consistent care este alocat și care este prevăzut să crească, dar și că ”dreptul internațional se află în prima linie a apărării noastre”.
În intervenţia sa, ministrul apărării Mircea Duşa s-a referit la măsurile de reasigurare pe care NATO le-a luat ca urmare a noilor provocări de securitate pe flancul estic. „După izbucnirea crizei din Ucraina, NATO a fost nevoită să-şi adapteze politicile de securitate, fundamentându-le pe măsuri de reasigurare”, a declarat acesta. Acesta a menţionat că situaţia de securitate din zona Mării Negre a suferit schimbări profunde, determinând politici de adaptare pentru a asigura protecţia NATO şi a UE pe planul estic.
Ministrul român al apărării a punctat și măsurile luate de România întreprinse în acest sens, menţionând că țara noastră este printre puţinele state care şi-au majorat bugetul pe apărare în 2014 şi 2015, fapt ce a condus la creşterea numărului de exerciţii cu partenerii NATO şi la creşterea prezenţei militarilor NATO în România, ceea ce a contribuit la creşterea gradului de interoperabilitate.
La finalul intervenţiei sale ministrul apărării Mircea Duşa a evocat buna cooperare dintre MAE și Ministerul Apărării, pe toate palierele relevante, și a mulţumit diplomaţilor români pentru susţinerea oferită în eforturile demersurilor de apărare și întărire a securității, inclusiv numărul mare de experţi din state membre NATO participanți la exerciţii militare în România.
Diplomatul român Sorin Ducaru, asistentul Secretarului General al NATO pentru riscuri de securitate emergente, a prezentat reacţia NATO în actualul context internațional, referindu-se la trei aspecte importante: noile provocările de securitate, reacţia NATO pentru contracararea acestora dar şi procesul complex de adaptare al NATO. “La Summitul NATO de la Varşovia din 2016 cuvântul cheie va fi adaptarea – militară, instituţională şi politică.”, a afirmat Sorin Ducaru care a subliniat, dincolo de importanţa adaptării permanente la provocările de securitate, necesitatea ca Alianța să fie mai flexibilă și mai eficientă în luarea deciziilor, prin fluidizarea birocrației. – PROMPT MEDIA
