140082 – 25092015 – Procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a declarat, joi seara, la Digi 24, că suma pe care ANAF ar fi trebuit să o recupereze în urma hotărârilor definitive pronunțate în dosarele instrumentate de DNA se ridică la 310 milioane de euro. Kovesi a reclamat faptul că în ultimele opt luni nu s-a făcut nimic pentru recuperarea acestor prejudicii.
Referitor la acest asepect, ANAF precizează: ”În ciuda faptului că în data de 8 aprilie 2015 a fost făcut public raportul cu privire la situația recuperării prejudiciilor provenite din hotărârile judecătorești definitive, în spațiul public continuă să fie vehiculată ideea că ANAF este singura instituție responsabilă pentru gradul scăzut al recuperării acestora. Din acest motiv, republicăm acest raport, împreună cu o prezentare sintetică a acestuia, însoțită de câteva observații. Valoarea prejudiciilor care provin din dosare instrumentate de DNA pentru care au fost comunicate sentințe judecătorești în 2014 este de 150 milioane de euro, nu de 300 milioane de euro. Dintre acestea, se remarcă cazul ICA, un caz extrem de complex a cărui rezolvare depinde într-o manieră consistentă și de celeritatea cu care alte instituții ale statului își îndeplinesc obligațiile. Valoarea prejudiciilor din acest caz în total prejudicii provenite din dosarele DNA este 50%. În cazul ICA, ANAF a valorificat deja un bun imobil recuperând cca 300.000 euro, pentru celelalte bunuri mobile și imobile, activitatea de evaluare și valorificare fiind în desfășurare în acord cu termenele de răspuns pe care ANAF la primește de la celelalte instituții ale statului precum și cu eficiența cu care firmele private implicate în procesul de evaluare își îndeplinesc obligațiile prevăzute în contract. Precizăm faptul că ANAF este obligată de lege să contracteze servicii de evaluare prin procedura de achiziție publică.
53,6% din total prejudicii trimise spre executare ANAF sunt nerecuperabile (similar arieratelor nerecuperabile) din următoarele motive independente de ANAF. Pentru un numar de 63 sentinţe/hotărâri judecătoreşti prin care s-au stabilit prejudicii în valoare de 596,49 mil.lei (30% din valoarea totală) sunt în curs formalităţile legale de partaj /iesire din indiviziune forţată, fiind vorba de valorificarea părţii din bunurile deţinute în comun de persoane juridice sau ce revine persoanelor fizice condamnate penal; Pentru un număr de 693 sentinţe/hotărâri judecătoreşti prin care s-au stabilit prejudicii în valoare de 433,1 mil.lei (21,8 % din valoarea totală) s-au pronunţat pentru persoane fizice care nu deţin bunuri sau venituri urmăribile sau pentru care s-a declarat starea de insolvabilitate; Pentru un număr de 12 sentinţe/hotarari judecătoresti prin care s-au stabilit prejudicii în valoare de 33,03 mil. lei s-au pronunţat pentru persoane juridice aflate sub incidenţa prevederilor Legii Insolvenţei nr.85/2006, modificată şi completată în anul 2014.
Față de cele menționate, adăugăm următoarele observații: Gradul de încărcare al ANAF în ce privește activitatea de recuperare a arieratelor și a altor sume datorate bugetului este extrem de mare și, implicit, resursa umană și materială necesară recuperării prejudiciilor este cu mult depășită. În acest sens, exemplificăm: a) Capacitatea administrativă a structurilor de executare silită este excedată de activitățile desfășurate pentru pregătirea și susținerea dosarelor de insolvență. Numai în cursul anului 2014 s-au prelucrat un număr total de 26.253 cazuri noi cu o valoare de 10.273,7 mil.lei creanțe înscrise la masa credală. La sfârșitul anului 2014 se gestionau 53.675 contribuabili în insolvență cu creanțe fiscale de 47.311,97 mil.lei. b) ANAF a primit atribuţii specifice în domeniul colectării sumelor datorate nu doar bugetului de stat ci şi bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate si bugetului asigurărilor pentru șomaj. c) De asemenea, de la data aderării României la Uniunea Europeana, agenției i-a revenit şi sarcina de a colecta creanţele bugetare rezultate din utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora. d) S-au derulat programe guvernamentale adoptate prin legi şi ordonanţe ale guvernului prin care agenţiei i s-au atribuit sarcini de colectare a creanţelor de la contribuabilii care nu au respectat condiţiile impuse prin programele în temeiul cărora li s-au acordat facilităţi cum ar fi programul ”Prima casă”, programul ”Mihail Kogălniceanu pentru întreprinderi mici şi mijlocii”, programul privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, programului de ”stimulare a cumpărării de autoturisme noi” etc. e) Instituţiile publice, finanţate integral sau parţial de la bugetul de stat, care nu au organe de executare silită proprii, transmit titlurile executorii privind venituri ale bugetului general consolidat spre executare silită ANAF f) În plus, ANAF are rolul de a recupera prin procedura de executare silită sancţiunile contravenţionale stabilite de către diverse instituţii care se fac venit la bugetul de stat, cum ar fi: Consiliul Concurenţei, Compania Naţionala de Autostrăzi si Drumuri Naţionale, Inspectoratul Teritorial de Muncă, Inspectoratul de Stat in Constructii, Agenţia Naționala pentru Protecţia Consumatorilor, Organele abilitate ale Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratele Teritoriale de Regim Silvic si de Vanătoare.
Procedurile de înființare a Agenției pentru recuperarea prejudiciilor, care va funcționa în subordinea Ministerului Justiției nu sunt definitivate.
ANAF așteaptă de aproape două luni ca procedurile de avizare a HG privind reorganizarea instituției care prevede înființarea unei structuri specializate de executări silite să fie finalizate.
Având în vedere cele de mai sus, este profund incorect ca ANAF, instituție angajată într-un proces de reformă complex, care are ca principal obiectiv eficientizarea colectării veniturilor rezultate în urma obligațiilor declarative și de plată, să fie indicată ca unic responsabil pentru gradul scăzut de recuperare a prejudiciilor. ANAF își asumă această situație doar în limita cazurilor care țin exclusiv de ANAF, nu și de alte măsuri legislative și organizatorice propuse de ANAF pentru schimbarea acestei situații și care așteaptă decizia altor factori de conducere. – PROMPT MEDIA
