– 139017 – 11082015 – Într-un articol publicat luni pe site-ul New York Times, secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, fost premier al Norvegiei, atrage atenția asupra situației din Rep. Moldova, despre care spune că este un stat pe marginea prăpastiei, care riscă să devină următoarea criză de securitate a Europei, cu potențiale consecințe dincolo de frontierele ei.
”Republică fost sovietică între România și Ucraina, Moldova se află la intersecția dintre Est și Vest a Europei. De la declararea independenței, în 1991, puterea a alternat între Partidul Comuniștilor, care în mod tradițional a optat pentru legături mai puternice cu Rusia, și partidele proeuropene, care au susținut ferm aderarea la Uniunea Europeană”, scrie Thorbjorn Jagland.
Secretarul general al Consiliului Europei consideră că în 2009 proeuropenii au venit la putere și au înregistrat progrese. „Ei au semnat un Acord de Asociere pentru a aprofunda legăturile politice cu Bruxellul și pentru a integra treptat Moldova în piața comună europeană. Exporturile au crescut, economia a crescut, ca rezultat al implementării unor reforme, cum ar fi îmbunătățirea drepturilor omului, cetățenilor moldoveni fiindu-le asigurate călătoriile fără vize pe teritoriul UE. În ultimii șase ani s-a făcut foarte puțin pentru dezvoltarea economiei țării și instituțiilor statului.”, scrie Jagland.
Cu toate acestea, oficialul European consideră că astăzi tabloul este departe de a fi optimist. ”Corupția rămâne endemică și statul continuă să fie în mâinile oligarhilor, în timp ce veniturile foarte mici au determinat sute de mii de moldoveni să plece peste hotare în căutarea unei vieți mai bune”, mai scrie Thorbjorn Jagland.
”În timp ce mulți așteptă o soluție de la Bruxelles, alții cred că prosperitatea se află în Uniunea Economică Euroasiatică, condusă de Rusia. Ceea ce unește ambele tabere este resentimentul palpabil față de elitele corupte. Întreabă un moldovean obișnuit cum variază viața în diferite partide și vei auzi frecvent că nu există nicio diferență”, subliniază Jagland, care se referă și la dispariția miliardului de dolari la sfârșitul anului trecut, specificând că scandalul a ajuns să reprezinte eșecul statului de a proteja interesele cetățenilor. ”Puțini cred că responsabilii vor fi trași la răspundere sau că banii vor fi recuperați. Valoarea monedei naționale, leul, a scăzut, ratele dobânzilor au explodat și o recesiune se conturează. Finanțarea externă a fost suspendată, fiind necesare acțiuni concrete pentru a combate corupția și a aduce în ordine sectorul financiar. Dacă autoritățile nu vor lua acțiunile necesare pentru a restabili ajutorul extern, rapid, țara se va confrunta cu turbulențe economice grave. Programele sociale pentru cei săraci și vulnerabili vor fi oprite chiar înainte de lunile grele de iarnă”, consideră secretarul general al Consiliului Europei.
Imaginea regională este și ea sumbră, mai ales în ceea ce privește temerile legate de reizbucnirea conflictului din regiunea transnistreană, pe fondul situației din Ucraina: ”Mulți din Rep. Moldova se tem că Transnistria ar putea deveni următoarea Crimee, temere alimentată și de apelurile la protecția rusă din partea unor organizații din regiune. De cealaltă parte, liderii din Transnistria se plâng că Moldova conspiră cu Ucraina pentru a-i ține sub blocadă economică și au ordonat mobilizarea armatei din regiune. În acest moment, un conflict militar în adevăratul sens al cuvântului este puțin probabil, dar, într-un mediu atât de tensionat, chiar și unele mici tulburări ar putea scăpa de sub control”, continuă Thorbjorn Jagland.
Potrivit oficialului european, noul guvern de la Chișinău trebuie să acționeze rapid, să epureze corupția din cadrul instituțiilor de stat, subliniind că, în pofida rolului Rusiei în conflictul din Ucraina, la baza crizei ucrainene a stat dezamăgirea populației față de elitele politice corupte.
”Lecția clară din Ucraina a fost că, în Europa de astăzi, rezistența și stabilitatea unui stat depind de angajamentul față de democrație și statul de drept. Anexarea ilegală de către Rusia a Crimeii a destabilizat profund situația, dar nu trebuie să uităm că, în Ucraina, criza a început de la dezamăgirea profundă a oamenilor față de instituțiile politice. Moldova, de asemenea, trebuie să se gândească acum la securitatea democratică. Pe lângă măsurile urgente, necesare pentru a stabiliza sectorul bancar, guvernul trebuie să înceapă imediat epurarea oficialilor corupți din instituțiile publice”, afirmă Jagland.
”Mai mult, Moldova va trebui să pună în aplicare controalele de bază privind puterea, care trebuie să existe în orice democrație. Agențiile anticorupție cheie – Centrul Național Anticorupție, Comisia Națională de Intergritate și Procuratura Generală – trebuie să fie instituții independente. Sunt necesare restricții solide privind finanțarea partidelor pentru a slăbi pătrunderea banilor mari în politică. Noile legi ar trebui să distrugă monopolurile în mass-media și să asigure protecție mai bună pentru jurnaliștii critici”, scrie oficialul european.
Thorbjorn Jagland dă asigurări că organizația paneuropeană, ca apărătoare a Convenției Europene a Drepturilor Omului, va căuta să ajute Rep. Moldova în realizarea reformelor conform standardelor internaționale, apreciind totodată că, în pofida anilor de dezamăgire, mulți cetățeni moldoveni speră că situația se va schimba.
”’Eliberat de corupție, statul poate fi transformat. Dar, întâi de toate, acest stat capturat trebuie să fie redat cetățenilor”, conchide Thorbjorn Jagland.
Coincidență sau nu, în aceweași zi, premierul moldovean Valeriu Streleț a vorbit la finalul ședinței de guvern despre o reașezare a planului de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere cu UE, admițând că există o decalare a calendarului.
„S-au admis întârzieri din cauza mai multor elemente: campania electorală, perioada de instabilitate politică, guvernul minoritar. Din cauza întârzierilor de 30-40% pe o bună parte din acţiuni, acest plan a ieşit puternic din graficul iniţial. Aceste întârzieri au fost sistematizate şi transmise, printr-o dispoziţie, fiecărui minister”, a declarat prim-ministrul, Valeriu Streleţ, potrivit presei de la Chișinău.
Şeful executivului a mai spus că strategia aprobată în luna octombrie a anului trecut este aplicată cu întârzieri mari, în special la capitolul reforme în economie şi justiţie.
Perioada limită de implementare a documentului este sfârşitul anului 2017. – PROMPT MEDIA
