Cristian Hostiuc, director editorial Ziarul Financiar – 139317 – 25082015 – În timp ce liderii politici continuă cearta pe reducerea TVA şi majorările salariale, pieţele financiare din întreaga lume au intrat în vrie, investitorii intrând puţin în panică. De mai bine de două luni, bursa din China scade continuu, iar eforturile autorităţilor de la Beijing de a opri acest tren rapid care se duce într-un zid au fost sortite până acum eşecului, în ciuda faptului că s-au pompat miliarde de dolari.
Timp de două luni China a fost puţin izolată de restul pieţelor bursiere mari. De vineri însă această izolare a fost străpunsă, iar vânzările masive de acţiuni s-au extins pe celelalte burse din Asia, pe Europa şi SUA. Frica tuturor nu este că pieţele se corectează după creşterile susţinute din ultimii ani, ci că principalele economii nu o duc aşa bine, iar perfuziile – tipărirea de bani – sunt pe terminate. Economia chineză, unde se vărsau foarte multe produse din America şi Europa, nu mai poate să înghită atât de mult. Din acest motiv şi preţul materiilor prime a căzut.De un an de zile America raportează rezultate economice destul de slabe, făcându-i chiar pe oficialii Băncii Centrale să se întrebe unde este creşterea de productivitate, pentru că ei nu o văd.
De câteva ori FED-ul – banca centrală americană – a fost pe punctul de a mări dobânda la dolar, care în acest moment este aproape de zero, dar s-a răzgândit în ultima clipă întrucât piaţa muncii nu are o creştere atât de consistentă, iar o parte din indicatorii economici arată cifre destul de slabe.
Cu toate că americanii nu au majorat rata dobânzii, principalele pieţe emergente din lume – Brazilia, Turcia, Africa de Sud etc. – au reacţionat negativ, Monedele naţionale au scăzut serios, din cauza faptului că aceste economii sunt puternic împrumutate în dolari.
Europa, care a fost ferită de turbulenţe prin programul BCE – de a printa bani nonstop, problema grecească fiind izolată – a intrat de joi – vineri în vrie, iar luni panica s-a extins mai mult, În momentul în care bursa din Germania, principala economie a Europei, pierde mai mult de 10% într-o săptămână, nu mai este de glumit.
De vineri dimineaţă, bursa de la Bucureşti este lovită în plin de panica de pe pieţele externe, scăderile fiind chiar mai mari, deoarece în momentul în care vrei să vinzi, nu prea găseşti cumpărători şi atunci un investitor este nevoit să dea în piaţă la preţul pe care-l găseşte, Când pieţele sunt în derivă, nu mai contează situaţia financiară a unei companii, Poate să aibă cele mai bune rezultate, să aducă cele mai bune randamente, investitorii tot vor vinde acţiuniile.
Ceea ce se întâmplă pe pieţele de acţiuni s-a transferat şi pe pieţele valutare şi monetare, La Bucureşti cursul a crescut peste 4,4 leu/euro, iar dacă BNR ar lăsa piaţa din mână, speculaţiile ar fi la ordinea zilei, iar cotaţiile ar zburda libere încoace şi încolo, Deşi pe piaţa monetară lichiditatea este din abundenţă, dobânzile la lei au început să crească, Chiar dacă o mişcare a ROBOR-ului la 3 luni, indicatorul de referinţă pentru împrumuturile în lei, de la 1,3% la 1,4% poate nu se vede aşa evident în costul unui credit, o menţinere a acestui trend de creştere ar răvăşi puţin piaţa, cel puţin prin prisma riscului de dobândă, care a înlocuit riscul valutar.
Dacă bursele externe vor scădea în continuare, pe fondul unor pieţe supraîncălzite şi al unor rezultate economice slabe, România nu are cum să rămână imună. În 2008 a mai spus cineva că suntem o oază în mijlocul furtunii, şi în numai trei luni am căzut în genunchi pentru că nu ne mai împrumuta nimeni.
În acest moment România traversează o perioadă economică bună, cu un cost de finaţare extern şi intern extrem de scăzut, Adică România are de unde să-şi finanţeze deficitele, iar statul să-şi rostogolească datoriile, Dar această situaţie se poate schimba peste noapte şi nu din cauza României.
Este de ajuns ca investitorii străini să se retragă de pe piaţa monetară şi valutară, bursa contând prea puţin în acestă ecuaţie, că dobânzile la lei pot să crească, iar cursul valutar să o ia din loc, Mai mult decât atât, dacă un străin vrea să vândă titluri de stat româneşti din portofoliu, nu prea are cine să le cumpere, decât la un discount mare, ceea ce ar face să sară în aer randamentului de tranzacţionare, În criză, deficitul bugetar a fost acoperit de băncile locale, ca parte a programului de împrumut, de 20 de miliarde de euro cu FMI şi Comisia Europeană, Având în vedere acest lucru, băncile locale s-au umplut de titluri de stat româneşti şi aproape că nu mai au loc de noi achiziţii.
Dacă piaţa valutară şi monetară se zgâlţâie puţin, cine cumpără titluri de stat româneşti, adică cine finanţează deficitul bugetar şi rostogolirea datoriei şi la ce preţ, pentru că România nu are resurse să-şi reducă soldul?
Bufferul-ul de lichiditate de la Finanţe va fi cheltuit în două luni
În aceste condiţii, cu pieţele financiare în furtună şi cu investitori gata să iasă din pieţele de frontieră, cum este România, pe fondul panicii, guvernul are nevoie de toate resursele financiare interne pentru a rezista, Nici nu se mai pune problema reducerii TVA de la 24% la 20% şi a majorărilor salariale anunţate. Ceea ce se întâmplă pe pieţele financiare se transmite instantaneu în economie şi în investiţii, Toată lumea va frâna, cu amintirea anilor 2009 – 2010 în faţa ochiilor, Companiile îşi vor proteja cash-ul, vor tăia orice fel de extindere, investiţie, majorări salariale interne şi noi angajări.
Băncile vor deveni din nou reticente, iar orice finanţare va fi acordată numai cu un colateral solid, Multinaţionalele pot oferi acest lucru, dar companiile româneşti nu, Pe acest fond, creşterea economică va încetini, iar statul nu va avea de unde să ia taxe şi impozite mai mari. Dar până la urmă să sperăm că panica bursieră externă se va atenua, pentru că altfel nu va fi nicio reducere de TVA, nicio majorare salarială, nicio creştere economică. Deci partidele politice nu vor mai avea pe ce să se bată. Să sperăm că nu se va ajunge în situaţia să se introducă alte taxe şi impozite. – PROMPT MEDIA – foto: pagiandebanci.ro
