138114 – 06072015 – An de an, pe 15 iunie, cei care ne conduc destinele la nivel local sunt nevoiţi să îşi publice averile. Uneori apar diferenţe mari între precedentele şi actualele. Uneori apar diferenţe mari între ce declară şi ce au, de fapt. Aici ar trebui să intervină Agenţia Naţională pentru Integritate, ba chiar şi Direcţia Naţională Anticorupţie în multe cazuri.
Alianţa pentru o România Curată prezintă grupat, pe regiuni, în opt episoade, banii, casele şi firmele celor care, teoretic, muncesc pentru ca oamenii să o ducă mai bine. Dar, în timp ce în buzunarele oamenilor de rând nu se vede o schimbare în bine, edilii şi funcţionarii prosperă.
România Curată nu are pretenţia că a verificat toţi aleşii locali, dar cei care au bugete mari pe mână – preşedinţi de consiliu judeţean, primari din marile oraşe, prefecţii judeţelor – se regăsesc în rândurile de mai jos, dar şi în episoadele următoare.
Titu Bojin – preşedintele CJ Timiş – Titu Bojin, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Timiş, baron extrem de influent la nivel local, cu firme şi multiple combinaţii cu statul, după ce a fost bulversat în activităţile sale lucrative de către DNA, s-a reprofilat pe vânzarea de animale. În ultima sa declaraţie de avere, aflăm că în ultimul an de zile, Titu Bojin a vândut animale în valoare de 49.000 lei.
De altfel e interesant că în anul 2013 Titu Bojin n-a vândut dobitoace, dar nici nu a trecut în declaraţia de avere că ar fi avut vreunele.
Ca background, e a pornit de pe jobul de maşinist în domeniul îmbunătăţirilor funciare, conform propriul CV.
Restul averii şefului CJ Timiş n-a suferit modificări spectaculoase, familia sa având casă şi teren în Remetea Mare şi fiind acţionară în două firme pe faţă, dar a mai existat şi o a treia firmă despre care presa a scris că au avut relaţii privilegiate cu statul, prin conturile căreia s-au rulat sume stratosferice, conform Mediafax, care a precizat că unul dintre cele mai mari proiecte de investiţii derulat de Direcţia Apelor Banat în mandatul lui Bojin a fost “Consolidare şi reprofilare râu Timiş pe sectorul Lugoj – frontiera Serbia”, în valoare de peste 153,4 milioane de lei, printre contractori numărându-se şi Remodet TMB SRL, firmă ce a lucrat şi la proiectul “Regularizarea râului Bistra pe sectorul Oţelu Roşu – Iaz”. La fel şi Temadi TMB, în care acţionari au fost soţia şi fiul său a amenajat două acumulări de apă în localităţile Dumbrăviţa şi Ianova.
Fiindcă viaţa de veghetor peste dobitoace e grea, familia Bojin nu deţine în proprietate nici un autoturism personal, deşi locuieşte la ţară. Nu este clar cu ce se deplasează la serviciu Titu Bojin.
Anul 2014, unul de limitări financiare severe, l-a determinat pe Titu Bojin să treacă în declaratia de avere că ar fi contractat un împrumut pe 10 ani de la fiul său, Constantin Emilian Bojin, în valoare de 38.025 euro. Cel mai trist e că actuala criza financiară a dat năvală şi în familia Bojin. Dacă analizăm indicatorul bijuterii acumulate, în sumă de 7.000 euro, acesta nu s-a modificat din 2013 până în 2014, ceea ce indică în mod limpede o diminuare a puterii de cumpărare a lui Titu Bojin. Sau o fi ajuns la vârsta la care romantismul se manifestă altfel decât material.
Primarul Timişoarei, Nicolae Robu – Primarul Timişoarei, Nicolae Robu, e un salariat de invidiat, dar cu venituri în uşoară scădere. Totodată, Nicolae Robu nu deţine afaceri. Aproape toţi banii pe care şi-i câştigă sunt de la stat, sursa principală de venit nu este Primăria, ci Universitatea Politehnică Timişoara, al cărei rector a fost şi unde e cadru universitar şi membru al unor echipe de cercetare, finanţate prin granturi. Robu a încasat în 2014 suma de 152.266 lei, în scădere cu 10.000 lei faţă de 162.764 lei, cât a luat în 2013.
Și ca primar i-a mers niţel mai prost, încasând în 2014 suma de 67.796 lei, comparativ cu 70.849 în 2013. În schimb şi-a compensat parţial pierderea prin suma de 1.675 lei primită de la Asociaţia Oamenilor de Știinţă, al cărei membru de onoare este. Robu n-a fost în stare să-şi gestioneze bine nici veniturile extrasalariale, obţinând din dobânzi doar 1.197 lei, faţă de 6.167 cât câştigase în urmă cu un an.
Elena Robu, soţia edilului, deşi e dăscăliţă pensionară, spre deosebire de bărbatul ei care aduce mai puţini bani în casă, a reuşit performanţa de a genera venituri în creştere, de la 18.265 lei pensie în 2013 la 22.932 lei pensie în 2014, cărora li se adaugă dobânda bancară câştigată de soţie, în valoare de 183 lei şi diferenţele salariale primite de la stat, în sumă de 9.948 lei.
Se pare însă că Nicolae Robu e de 7 ori mai bun agent imobiliar decât nevasta sa, în 2013 el obţinând 6.167 lei din închirierea unui apartament, pe când în 2014, când soţia sa a preluat această sarcină, a obţinut din închirierea apartamentului doar 806 lei.
La capitolul imobile (2 apartamente şi un teren într-un cartier bun al Timişoarei), averea lui Robu a rămas constantă, iar cele două maşini, un Cielo din 2003 şi un Renault din 2001 sunt acum mai vechi cu un an, calificându-se fără probleme pentru prima de casare.
Din păcate se pare că veniturile nu i-au fost suficiente lui Nicolae Robu în 2014, fiind forţat să închidă un depozit bancar, din care a scos 21.442 lei, banii puşi deoparte scăzând de la 60.716 la 38.336 lei. În rest banii din toate conturile conturi au rămas cam aceeaşi, cu variaţii de aproximativ 1.000 lei.
Per total, deşi capul familiei a câştigat mai puţin, veniturile familiei Robu au crescut în 2014 comparativ cu anul precedent (266.751 lei faţă de 261.159 lei).
Într-un interviu pentru România Curată, Nicolae Robu declara referitor la lichidarea unuia din depozitele sale bancare: “Sunt sărac în conturi, dar bogat în conturi de facebook”.
Prefectul de Timiş, Eugen Dogariu – Dogariu are o locuinţă în Timişoara, o parcelă de casă în judeţul Timiş, un VW Golf luat în 2007, întocmai ca în anul precedent. Prefectul de Timiş are depozite în bănci de 42.370 lei, în scădere faţă de 45.200 lei cât avea în urmă cu un an. Are în schimb datorii la bănci în sumă de 398.000 lei, el reconvertindu-şi moneda de creditare din franci elveţieni în lei. Anul trecut el avea o datorie la bănci de 33.000 lei şi alta de 92.800 franci elveţieni. Veniturile familiei Dogariu au fost în 2014 de 102.000 lei, comparativ cu 2013, când au fost de 221.000 lei. Și el face parte din categoria celor care au ales lefuri mai mici, din dorinţa de a sluji comunităţii.
Preşedintele CJ Arad, Nicolae Ioţcu – Nicolae Ioţcu are două terenuri, un apartament şi o casă, la fel ca şi în anul precedent, deţine conturi la trei fonduri de investiţii (suma de 121.347 euro şi 135.126 lei), un cont la o companie de asigurări de viaţă (unde plăteşte lunar 886 lei, cu 40 lei/lună mai mult ca în anul precedent) şi 12 conturi sau depozite în bănci (în valoare de 10.752 lei, 64.100 euro şi 66.100 dolari), a acordat două împrumuturi în nume personal (29.335 euro) şi deţine părţi sociale la persoana juridică Transylvania Hotels SRL. Are datorii de 89.000 euro şi 44.870 lei, întocmai ca în anul precedent. În 2013 familia preşedintelui CJ a avut în conturi sumele de 18.631 lei, 66.168 dolari şi 132.655 euro), plasamente în fonduri de investiţii în valoare de 62.733 euro şi 129.499 lei).
În 2014 familia sa a avut venituri de 80.758 lei, 5100 euro şi 750 dolari), spre deosebire de anul anterior, când a încasat 92.200 lei, 4.609 euro şi 1.568 dolari).
Primarul Aradului, Gheorghe Falcă – Celebrul fin al lui Traian Băsescu nu şi-a încărcat pe site-ul primăriei declaraţia de avere şi nici nu a răspuns pozitiv la solicitarea României Curate de a avea acces la ea. Aşa că nu putem decât să spunem cât a câştigat şi cât de bine trăia Falcă în 2013. La acel moment deţinea două imobile cu o suprafaţă cumulată de 375.5 mp în Arad, unul din ele vilă de lux cu un pic de teren, celălalt apartament. Familia Falcă se împodobea la acel moment cu bijuterii de 28.000 euro, nevasta lui, Ela, a lichidat un ultim cont al familiei, scoţând din el 2.040 lei. La acel moment familia Falcă deţinea un număr infim de acţiuni la fiecare SIF al ţării, dar şi acţiuni la Marmosin Simeria, compania privatizată de Adriean Videanu, precum şi jumătate din firma Guinot Center SRL şi 100% din firma Pro Arhitectura SRL.
Soţii Falcă aveau şi datorii la bancă la acel moment, în sumă de 15.272 euro. Gheorghe Falcă se cunoaşte că e bărbatul în casă, care duce greul, menajându-şi soţia. Astfel, în timp ce Ela Falcă pune pe masă un salariu de doar 12.148, ca arhitect şef la propria-i firmă, consortul ei Gheorghe şi-a luat 3 joburi ca să ţină familia, muncind şi la primărie, predând şi la Universitatea privată „Vasile Goldiş“ din Arad şi mergând şi la Comitetul Regiunilor de la Bruxelles. Ca să existe un bun echilibru în casă, doamna Falcă a compensat însă prin închirierea uneia dintre locuinţe, care a rotunjit veniturile familiei cu alţi 56.426 lei. Neavând termen de comparaţie cu anul 2014, constatăm că în 2013 familia Falcă a câştigat 121.324 lei, la care se adaugă deconturile pentru călătoriile soţului la Bruxelles, în valoare de 40.990 lei (!!!). Ca să nu-l plasăm pe Gheorghe Falcă în categoria marilor edili codaşi la venituri, precizăm ca detaliu că firma de arhitectură a nevestei a obţinut fonduri nerambursabile în valoare de 347.932 lei şi o sumă de 9.000 lei de la AJOFM Arad.
Prefectul Aradului, Pribac Cosmin Valentin – Pribac Cosmin Valentin, prefectul de Arad, e un om care nu are nimic pe lume, în afară de nevastă, copil şi un credit de 40.000 lei la bancă. Ți-ar fi milă de el, dacă leafa lui prefecturală nu ar distona major faţă de veniturile majorităţii românilor. Astfel, în 2014 a încasat de la Prefectură 80.638 lei, iar soţia sa şi copilaşul au contribuit şi ei cu 4.344, respectiv 504 lei. În 2013 prefectul a câştigat mai puţin, doar 66.577 lei, doamna Pribac a câştigat cu o firimitură mai mult, 4.426 lei, iar alocaţia copilului a rămas o constantă.
Prefectul Hunedoarei, Sorin Adrian Vasilescu – Prefectul Hunedoarei deţine un apartament în Lupeni şi un teren de peste 3.000 mp în Deva, la fel ca în anul precedent. La capitolul conturi bancare, acestea au scăzut uşor, de la 45.000 acum doi ani, la 43.000 anul trecut. Prefectul e acţionar cu 100% părţi sociale în firma Veritas Com SRL, pe care în 2013 o creditase cu 139.500 lei, sumă din care şi-a recuperat 13.000 în ultimul an.
Datoriile prefectului la bănci s-au înjumătăţit, de la 82.500 la 41.500 lei în doar un an, ceea ce nu e rău deloc. La capitolul venituri, soţia a adus din salariul şi dividendele oferite de SRL-ul familiei aceeaşi sumă, doar veniturile prefectului pe 2014 crescând cu 10.000 lei faţă de 2013. Per total în 2014 familia Vasilescu a câştigat 152.477 lei.
Preşedintele CJ Hunedoara, Adrian David – David Adrian e un preşedinte de CJ scos din joben după necazurile cu DNA-ul ale lui Mircea Moloţ. La el, din păcate, nu găsim decât o declaraţie de avere din 2014, nicidecum şi pe cea actualizată la nivelul anului în curs. În 2014 aflăm că deţine un teren şi un spaţiu comercial de 250 mp în Vulcan, primit prin donaţie.
Șeful CJ Hunedoara are un credit bancar de 120.000 lei şi a câştigat 9.300 lei ca doctorand la Universitatea de Vest Timişoara şi 14.000 lei din activitatea didactică la Universitatea Petroşani. În declaraţia de avere din urmă cu un an, veniturile lui David Adrian reprezintă jumătate din cele generate de soţia sa care e judecător. Per total familia şefului CJ Hunedoara a câştigat 63.758 lei în 2013. Aşteptăm datele pe 2014, care deşi au fost solicitate CJ Hunedoara, nu ne-au fost furnizate.
Primarul Devei, Petru Mărginean – Petru Mărginean, edilul Devei nu deţine decât un teren intravilan de 2.100 mp achiziţionat în 2008. În rest nimic altceva decât veniturile salariale de 43.490 lei (în creştere uşoară, de la 40.322 lei), iar soţia sa a încasat de la postul tv Antenta 1 Deva şi de la Antena TV Group, suma totală de 35.769 lei (în scădere de la 48.816 lei). Asta înseamnă că per total familia edilului din Deva a dus-o mai prost în 2014 comparativ cu anul precedent.
Precizăm că în anul în care soţia sa a avut salariu mai mare de la Antene, Petru Mărginean era vicepreşedinte la nivel naţional al PC, în anul următor el migrând la PNL. De asemenea edilul Devei, conform ultimei declaraţii de interese, în ultimul an a devenit acţionar majoritar, cu 70% al firmei Nufărul Dry Cleaning SRL, firmă care deja e în miezul unui scandal.
Prefectul de Caraş, Nicolae Miu Ciobanu – Prefectul de Caraş, Nicolae Miu Ciobanu, se vede că n-a dus-o prea bine, fiind doar un înalt funcţionar al statului care din trei terenuri (în Caransebeş, Reşiţa şi undeva în judeţul Dolj) şi cu trei locuinţe aferente, a mai rămas doar cu două, pe care le-a inclus în procedura de partaj în urma divorţului de soţia sa.
Nici la capitolul maşini n-o duce prea bine, având doar un Kia Sportage şi un Mercedes Smart, ambele intrate în procedură de partaj. De asemenea a fost nevoit să-şi vândă Audi-ul A4 second hand din 2003, după ce în urmă cu doi ani a mai scăpat din parcul propriu de două autoturisme, un Opel şi un Logan, de pe urma cărora a luat 6.400 euro.
În schimb banii din conturi i s-au înmulţit, de la 32.954 lei, la 62.444 lei. În 2014 a încasat venituri de la 12 firme, în calitate de consilier juridic. În 2015 a încasat suma de 86.732 lei din 10 surse, toate de stat, mai puţin decât în 2014, când a încasat 105.000 lei, din care doar 40.500 lei de la stat (sub formă de pensie pentru limită de vârstă de la MAI). Dacă am ţine cont exclusiv din cifrele din declaraţia de avere, înseamnă că Ciobanu e un model de bun cetăţean care a renunţat la o parte din beneficiile din mediul privat, doar pentru şansa de a sluji binelui comunităţii.
Preşedinte CJ Caraş, Sorin Frunzăverde – Despre Sorin Frunzăverde toată lumea crede că-i un baron fioros, dar ce nu ştiu oamenii e că el e de fapt cel mic în casă, dacă ne gândim că nevasta lui aduce grosul banilor din gospodărie. Astfel, în timp ce doamna Doina Frunzăverde, care e rectoriţă a Universităţii din Reşiţa, aduce acasă o leafă cumulată din activităţi administrative şi de cercetare de 125.000 lei, soţul ei, omul care duce în cârcă toate poverile judeţului, nu a primit în 2014 decât 55.318 lei, partea lui reprezentând doar 30% din veniturile casei.
Cu toate astea el a compensat lipsa de performanţe financiare prin achiziţia de la Primăria Reşiţa a unei centrale de cartier comuniste, cu suprafaţa de 230 mp care era amplasată în imediata vecinătate a vilei sale, plus a două terenuri, unul de 329 mp şi altul de 346 mp. Constatăm astfel că Sorin Frunzăverde a acţionat ca un gospodar pur, dublându-şi practic suprafaţa locativă într-un singur an (exceptând apartamentul de lux din Bucureşti). Cu curte largă şi casă şi acareturi, în care poţi să respiri, familia Frunzăverde a ajuns în sfârşit la un echilibru, aşa cum îi şade bine unei familii ajunsă la vârsta maturităţii depline.
Însă cuplul Frunzăverde s-a împovărat cu sarcinile ratelor lunare, cei doi contractând în 2014 un credit de 149.000 lei, care pare mare pentru Reşiţeni, dar de fapt el e echivalent cu veniturile pe 10 luni ale familiei. Avem şi o veste proastă legată de şeful CJ Caraş. Banii din conturi s-au împuţinat în ultimul an, de la 98.500 lei la doar 30.504 lei.
În ce priveşte Declaraţia de Interese, lucrurile au rămas constante, Sorin Frunzăverde fiind preşedintele onorific al Asociaţiei Jurnaliştilor din Banatul Istoric.
Primarul Reşiţei, Mihai Stepanescu – Primarul PSD al Reşiţei o duce mai bine decât în urmă cu un an. Deşi a rămas cu aceeaşi casă cu curte mare, de peste 2.000 mp, cu maşina Volkswagen şi o Dacie Logan pe numele soţiei, cu un credit în valoare de 65.000 lei şi, deşi soţia sa a contractat un împrumut de 47.000 lei de la propria firmă, Daklin Vest SRL (în realitate, din dialogul cu primarul Reşiţei, acest împrumut de fapt ar fi o returnare de împrumut, notată eronat în declaraţia de avere), per total familia Stepanescu a ieşit bine.
Astfel, leafa lui Mihai Stepanescu primită de la Primărie a crescut de la 49.471 în 2013 la 62.292 lei în 2014. În paralel Stepnescu a câştigat şi 16.400 lei în calitatea sa de membru în Comitetul Regiunilor şi în diferite comisii de specialitate. Leafa soţiei sale, una modică, a rămas constantă în 2014, dacă o raportăm la 2013, fiind de 8.892 lei. La fel şi veniturile din agricultură ale membrilor familiei lărgite. Ianoş Stepanescu şi Maria Macinic au obţinut din activităţi agricole 162.000 lei în fiecare din ultimii doi ani. Diferenţa semnificativă o face nevasta sa, Sorina Maria, care în martie 2015 apare la capitolul “venituri” din declaraţia de avere a edilului, cu suma de 108.000 lei şi precizarea aport în firma familiei cu sală de fitness, saună şi solare, Daklin Vest SRL.
Dacă primarul Reşiţei şi-a completat corect câmpurile din declaraţia de avere şi nu a confundat secţiunea de împrumuturi/plasamente, cu cea de venituri, atunci rezultă că la Reşiţa viaţa nu e chiar atât de grea. Astfel, soţii au obţinut în ultimul an 195.000 lei venituri la care se adaugă cei 162.500 din agricultură, obţinute de rudele lor şi pe care membrii familiei sale, fermieri din generaţie în generaţie, îi dau anual edilului. În varianta mai săracă, cuplul Stepanescu a trăit cu un venit lunar mediu de 16.000 lei. Dacă adunăm şi suma de 162.500 lei, atunci deja venitul lor e aproape dublu. Cel mai probabil există câteva erori de redactare a declaraţiilor de avere ale domnului primar, în care a confundat plasamentele cu returnările de împrumuturi în firma.
În episodul al doilea vor fi prezentaţi aleşii locali din regiunea Sud-Vest. – PROMPT MEDIA
