138351 – 15072015 – Premierul grec Alexis Tsipras incearca sa promoveze miercuri in Parlament nepopularele masuri de austeritate impuse de creditorii Atenei in schimbul mentinerii Greciei in zona euro, potrivit AFP.
Cu o zi in urma, Fondul Monetar International (FMI) i-a oferit un sprijin premierului Tsipras, afirmand ca zona euro trebuie sa faca mai mult pentru Grecia si ca ar trebui stearsa o parte din datoria sa, intr-un raport publicat marti.
„Datoria Greciei nu mai poate fi viabila decat cu masuri de reducere a datoriei care sa mearga mult mai departe decat ceea ce Europa a luat in calcul pana acum”, a transmis FMI intr-un comunicat.
Fondul asigura ca datoria greaca este „total neviabila” si prevede ca se va apropia de 200% din PIB in urmatorii ani, fata de 175% in prezent.
La Atena, o serie de partizani ai premierului apreciaza ca acordul de luni dimineata constituie o tradare a vointei populare exprimate in referendumul din 5 iunie, cand 61% dintre greci au spus nu austeritatii.
Cu toate acestea, guvernul s-a supus cerintelor creditorilor internationali si a trimis marti seara Parlamentului un prim proiect de lege care prevede cresterea TVA si introducerea unei legi de aur bugetare.
Este o conditie necesara, dar nu si suficienta, pentru continuarea unui proces care ar trebui sa duca, in cateva saptamani, la semnarea unui noi plan de sustinere financiara in valoare de circa 82 de miliarde de euro.
„Acest acord va trece cu voturile opozitiei, dar nu si ale poporului”, avertizase ministrul Energiei, Panagiotis Lafazanis. Noua Democratie (conservatorii), Pasok (socialistii) si Potami (centru stanga) au promis ca vor vota legea.
Grecia trebuie sa gaseasca 12 miliarde de euro pana la finele lui august, inclusiv pentru plati catre BCE si FMI. In noaptea de luni spre marti, Grecia a inregistrat un nou default, dupa ce nu a reusit sa onoreze o scadenta catre FMI.
Statul grec a reusit insa sa plateasca marti 148 de milioane de euro catre creditori privati din Japonia. O picatura de apa in raport cu o datorie de aproape 312 miliarde de euro. Dar Atena continua sa plateasca pe cat posibil datoria privata, deoarece un default in raport cu sectorul privat ar putea antrena consecinte mult mai grave decat incetarea de plati in raport cu creditorii publici. – PROMPT MEDIA
