Cortina peste apa grea

138033 – 02072015  – Aleasă de guvern ca o soluție de compromis, insolvența Uzinei de apă grea ROMAG (sucursala Regiei Autonome pentru activități Nucleare) va lăsa fără locuri de muncă peste 2.400 de angajați. Intrată în insolvență în 2013, RAAN se confruntă în acest moment cu o criză fără precedent, pentru că, din păcate, planul de reorganizare propus de administratorul judiciar s-a dovedit total nerealist atunci când şi-a asumat plata, în termen de 3 ani, a datoriilor acumulate în ultimii 10 ani.

Votat de Adunarea Generală a creditorilor RAAN cu sprijinul reprezentanţilor grupului de firme CONFORT, planul de reorganizare prevede dublarea producţiei de energie electrică de la 572.000 MWh/an la 1.057.000 MWh/an, triplarea producţiei de apă grea şi inventează încasări lunare de 800.000 euro din vânzarea de apă super-uşoară, deşi până acum RAAN a vândut doar cantităţi infime din acest produs. Planul nu spune nimic referitor la restructurare, denunţarea contractelor dezavantajoase, reducerea schemei de personal, acţionarea în justiţie a firmelor care au păgubit regia, lucruri care aduc pe linia de plutire un agent economic intrat în insolvenţă.

Administratorul judiciar Ion Tudor a mers pe linia minimei rezistenţe, concentrându-se pe încasarea onorariului deloc de neglijat (30.000 euro lunar, plus 3% din sumele distribuite creditorilor), din care până acum a primit peste 4 milioane lei. Suma ar fi fost şi mai mare dacă reprezentanţii Complexului Energetic Oltenia nu s-ar fi opus unei iniţiative a administratorului de a-şi modifica onorariul, prin comisionarea tuturor operaţiunilor financiare, așa cum se discutase încă de pe vremea în care Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie era condus de directorul Gabriel Dumitraşcu.

Mai grav este că în acest moment, administratorul judiciar Ion Tudor a îngheţat dialogul cu reprezentanţii guvernului, ceea ce a dus la blocarea procesului de  preluare a apei grele produse deja şi nealocarea resurselor necesare pentru închiderea controlată a producţiei de apă grea, aşa cum s-a stabilit prin Memorandumul „Măsuri pentru oprirea controlată a producţiei de apă grea la RAAN Drobeta-Turnu Severin”, aprobat de Guvern în martie 2015.

În acest moment nu există actele normative în care să se stabilească momentul închiderii controlate, iar neutralizarea controlată, în siguranţă, a substanţelor toxice să se facă în timp util, nu există reglementări pentru asigurarea protecţiei sociale pentru persoanele disponibilizate, înfiinţarea unei secţii care să preia apa grea deja produsă şi care aparţine statului român, alocarea de fonduri pentru ecologizarea platformei industriale. Toate aceste lucruri nu fac decât să apropie rapid falimentul unității.

Potrivit ultimului raport al administratorului judiciar, de la intrarea în insolvenţă, RAAN a acumulat datorii suplimentare de peste 310 milioane lei, cel mai mare creditor fiind Complexul Energetic Oltenia, furnizorul de cărbune, cu peste 125 milioane lei şi bugetul statului, cu peste 100 milioane lei.

Ajunsă în acest impas financiar, dublat și de lipsa oricărei comunicări și sprijin din partea Ministerului Energiei, RAAN – ca într-o veritabilă ruletă rusească – nu a achitat obligaţia cumpărării certificatelor de emisii gaze cu efect de seră, aferente emisiilor produse de termocentrala Halânga în anul 2014. În acest fel, regia a reuşit să îşi mai acumuleze o nouă datorie…  Pentru că nu s-a conformat la obligaţiile de mediu, regia riscă o amendă de 130 milioane euro (100 de euro pentru fiecare certificat neachiziţionat… şi trebuiau doar 1.300.000 de certificate!).

Dincolo de valoarea imensă a amenzii aplicate RAAN, ”luminiţa” de la capătul tunelului pe care o zăreşte România în relaţia cu Uniunea Europeană este pe cale să se stingă, situaţia fiind de natură să declanşeze procedura de infringement pentru nerespectarea obligaţiilor de mediu, derivate din statutul de membru al UE.

Risc de accident chimic!

Situaţia este cu atât mai gravă cu cât neaprovizionarea cu cărbune a termocentralei de la Halânga va lasa combinatul de apă grea fără abur, creând riscul unui accident chimic cu grave efecte asupra municipiului Drobeta-Turnu Severin.

Puţini ştiu că uzina de apă grea lucrează cu hidrogen sulfurat, un gaz inflamabil şi toxic utilizat în Primul Război Mondial ca gaz de luptă (paralizant al sistemului nervos central). În prezent, aşa-zisa ”zestre” de hidrogen sulfurat depăşeşte 140 de tone, suficient pentru ”adormirea” unui oraş ca Severinul.

Cel mai grav fiind accident de acest gen soldat cu morţi a fost cel din 1994 când, urmare a unor scăpări necontrolate de gaze, s-au intoxicat mortal 2 persoane, iar alte 7 au fost grav rănite (estte vorba despre plutonul de jandarmi, militari în termen din cadrul plutonului de pază și ordine din incinta combinatului).

Problema crucială în acest moment este punerea sub control a acestei cantităţi foarte mari de gaz, una din variante fiind desprinsă dintr-un scenariu suprarealist, ca tot ce se întâmplă la RAAN în ultima vreme.

Pe scurt, se ia în calcul arderea gazului în cantităţi mici, cu degajarea în atmosferă a dioxidului de sulf rezultat. Soluţia este de-a dreptul periculoasă, deoarece ar produce ploi acide fără precedent în toată Oltenia şi în estul Serbiei, România riscând să intre conflict cu Belgradul.

Situaţia nu este mai bună nici în ceea ce priveşte termoficarea oraşului Drobeta-Turnu Severin. Dacă nu sunt bani pentru cumpărarea cărbunelui, odată cu închiderea termocentralei rămân fără căldură şi apă caldă peste 30.000 de locuinţe, spitalul judeţean, unităţile de învăţământ şi cele ale administraţiei publice. Într-un cuvânt, întreg oraşul îngheaţă, fără şanse de revenire.

Au apărut ”cioclii industriali”

Așa cum se întâmplă în cazurile de regii sau companii naționale aflate sub spectrul falimentului, imediat apare ”un întreprinzător”, gata să scoată profit din piatră seacă, și la ROMAG – PROD au apărut ”cioclii industriali”. Primul care a mirosit un oarece ”profit” din această situație este, evident, primarul Severinului, care s-a grăbit să înfiinţeze Serviciului Public de Alimentare cu Energie Termică, unde intenționează ”să creeze” 500 de posturi. În bunul spirit românesc, s-a început cu funcțiile de conducere, sediu, mobilier, mașini, iar problema reală, cea a termoficării orașului, a rămas, ”cu voia Dvs.”, ultima pe listă.

În plan local se discută despre construirea pe platforma CELROM a unei centrale termice mai mici chiar de către Constantin Isvoranu, un cunoscut al primarului, personaj care deja prospectează piața, pentru utilaje second hand.

Constantin Isvoranu este patronul Alpha Construct SA, firmă abonată la contractele cu statul, inclusiv pe platforma RAAN, atât direct cât şi în calitate de subcontractor al CONFORT SA, unde s-a asociat cu Adrian Olaru, fostul director al RAAN.

Presa locală scrie despre cel mai mare tun din RAAN dat în 2009 sub forma unei investiţii, neterminată nici acum, pentru care s-au cheltuit însă peste 330 milioane lei, și ai cărei protagoniști sunt fiind firma CONFORT SA controlată de Georgică Cornu şi RAAN condus de Adrian Olaru și Gheorghe Dulcea.

În mai 2009, s-a semnat contractul privind ”Furnizarea, montarea şi punerea în funcţiune a instalaţiei de evacuare a cenuşii în şlam dens”, care presupune modificarea sistemului de evacuare a cenuşii rezultată din arderea cărbunelui, astfel încât aceasta să nu se mai împrăştie peste municipiul Drobeta Turnu Severin şi satele din jur la fiecare vânticel. Deşi pare o investiţie de mediu ”people friendly”, s-a dovedit nimicitoare cu bugetul RAAN.

Contractul, semnat de directorul Adrian Olaru cu firma CONFORT, a avut o valoare iniţială de 165 milioane lei, dar după cinci ani, ”graţie” unor acte adiţionale, a ajuns la 340 milioane lei. Fără TVA, care înseamnă încă 81 milioane lei.

            Deşi din documente reiese că s-au cheltuit sute de milioane de lei, lucrarea fiind realizată în proporţie de 95%, nimeni nu ştie dacă va funcţiona. Mai mult, instalaţia este inutilă, în contextul închiderii RAAN. Dacă a fost o investiţie, o risipă sau un furt ordinar, doar justiţia mai poate stabili.

Lucrurile erau cunoscute încă din 2012, când un raport al Curţii de Conturi a evidenţiat o parte a jafului de la RAAN, dar nimeni nu a fost  tras la răspundere. Spre exemplu, auditorii constată că, la începutul lunii iulie 2012, fără a avea vreo obligaţie de plată înregistrată în contabilitate, Termocentrala de la Halânga a emis către CONFORT bilete la ordin în valoare de peste 43 milioane lei. Ulterior, urma banilor s-a pierdut, biletele la ordin ajungând la alte firme din grupul CONFORT. Semnatarul biletelor la ordin fără acoperire, fostul director economic al RAAN, Gheorghe Dulcea, a fost promovat, cu sprijin local, director general al regiei.

În acelaşi raport de control al Curţii de Conturi se vorbeşte şi despre alte contracte păguboase, cum ar fi cele de furnizare a cărbunelui sau cele de procesare, de pe urma cărora, regia a pierdut peste 150 milioane lei.

Nimeni nu a păţit nimic, pentru că toate ”afacerile” se derulau cu acordul unor baronil locali. Metoda preferată de para-ndărăt a fost publicitatea prin televiziuni, astfel că, în perioada 2007 – 2012, firmele din grupul CONFORT (C&C MH Confort, Confort, Izometal Magellan, Conar) au încheiat contracte în valoare de 1.650.000 lei cu TERRA SAT SEVERIN, post TV local, controlat de Mihai Stănişoară. Acelaşi grup Confort a ”donat” 270.000 lei şi a încheiat  contracte de publicitate de peste 300.000 lei cu firmele controlate de Adrian Duicu, fostul preşedinte al CJ Mehedinţi. Se impune totuşi o precizare: La Duicu, sumele sunt mai mici deoarece în 2012, când a preluat frâiele puterii, regia era deja ”pe butuci”.

Poveste cu final trist

Şi pentru ca această poveste cu final trist să se încheie cumva, fiecare din cei implicaţi în administrarea RAAN ar trebui să îşi facă treaba: Guvernul să emită cadrul legal pentru închiderea controlată a obiectivului, conform memorandumului aprobat în luna martie, administratorul judiciar să se achite de obligaţiile legale, inclusiv în ceea ce priveşte denunţarea contractelor păguboase şi stabilirea vinovățiilor, administraţia locală să caute cu adevărat o soluţie alternativă pentru termoficare şi nu oportunitatea de face ceva bănuţi, iar cetăţenii Severinului să primească înapoi un oraş curat, în care pot trăi fără teama unui accident chimic. – PROMPT MEDIA

foto:adevarul.ro