137979 – 30062015 – Ministrul de Finanţe grec a anunţat că țara sa nu va plăti tranşa de 1,6 miliarde de euro către FMI, dar prim-ministrul Alexis Tsipras ar putea merge în această seară la Bruxelles pentru noi negocieri, potrivit informaţiilor apărute în presa străină.
Euclid Tsakalotos, secretar de Stat în ministerul Finanţelor de la Atena şi membru al echipei de negociatori trimisă de Grecia la discuţiile cu creditorii străini, a sugerat, într-o intervenţie pentru BBC, că Guvernul de la Atena ar putea ajunge la un acord cu instituţiile financiare internaţionale înainte de referendumul de duminică.
Dacă Guvernul elen nu transferă până la miezul nopții tranşa de 1,6 miliarde de euro scadentă către FMI, Grecia va deveni prima ţară occidentală care intră în default în raport cu instituţia financiară de la Washington de la înfiinţarea acesteia. Grecia va pierde, astfel, imediat accesul la resursele FMI şi ar putea pierde, într-un final, drepturile de vot şi statutul de membru al fondului.
Puterea de cumpărare a grecilor va scădea cu 40 la sută
Puterea de cumpărare a grecilor va scădea cu 40% dacă Grecia va reveni la drahmă, avertizează marţi analişti citaţi de Bloomberg. ”Iniţial vor avea loc vânzări masive care vor duce la o depreciere de 30%-40% faţă de dolar. Vom înregistra noi minime record pentru drahmă”, a declarat Neil Jones, director de vânzări la Mizuho Bank în Londra. Riscul ca Grecia să iasă sau să fie exclusă din zona euro este în creştere, după ce premierul Alexis Tsipras a convocat un referendum, pentru duminică, referitor la termenii solicitaţi de creditori în schimbul continuării sprijinului financiar.
Jones, ca şi analiştii ING şi Credit Agricole spun că ieşirea statului elen din uniunea monetară nu este scenariul lor de bază, dar că au început să analizeze care ar fi cursul drahmei în eventualitatea unui exit.
O monedă mai slabă ar ajuta la creşterea economiei elene, prin stimularea exporturilor şi încurajarea investiţiilor străine. Beneficiile riscă însă să fie anulate de costurile ridicate de finanţare, de natură structurală, consideră Valentin Marinov, director pentru cercetări în domeniul valutar la divizia de investment banking a Credit Agricole din Londra.
”Unul dintre motivele pentru care credem că grecii vor să stea în zona euro şi în cele din urmă vor face acest lucru este impactul economic masiv care va fi suportat de economie în eventualitatea unui exit”, a spus Marinov. Analistul estimează, în baza crizelor financiare şi bancare precedente, că deprecierea ar ajunge la 40% în următoarele 12 luni.
Grecia a adoptat euro în 2001, în cadrul primului val de state care au început să folosească efectiv moneda unică de la 1 ianuarie 2002, potrivit site-ului Comisiei Europene. Nicio ţară nu a părăsit zona euro şi nu există un mecanism oficial pentru a face acest lucru. – PROMPT MEDIA, sursa: mediafax.ro
