137456 – 10062015 – Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a admis miercuri sesizarea presedintelui Klaus Iohannis in cazul legii privind incompatibilitatile, respectiv Legea pentru modificarea Legii serviciilor comunitare de utilitati publice 51/2006. „Legea a fost considerata neconstitutionala, din motive extrinseci, deci a fost adoptata gresit – vot de lege ordinara, ea este o lege organica. Nu am intrat in analiza textului pe fond. Cand constatam existenta unor motive extrinseci, nu mergem mai departe”, a declarat presedintele CCR, Augustin Zegrean.
„In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu unanimitate de voturi, a admis obiectia de neconstitutionalitate si a constatat ca Legea pentru modificarea Legii serviciilor comunitare de utilitati publice nr.51/2006 este neconstitutionala”, se arata intr-un comunicat CCR.
Curtea a retinut ca Legea pentru modificarea Legii serviciilor comunitare de utilitati publice nr.51/2006 cuprinde reglementari specifice domeniului legilor organice. In aceste conditii, avand in vedere faptul ca legea mentionata a fost adoptata ca lege ordinara, potrivit art.76 alin.(2) din Constitutie, Curtea a constatat incalcarea dispozitiilor constitutionale ale art.73 alin.(3) lit.o) privind domeniile rezervate legii organice, art.75 alin.(1) si (5) privind competenta legislativa a Camerelor Parlamentului in procedura de legiferare si ale art.76 alin.(1) cu privire la majoritatea de vot necesara adoptarii legilor organice.
Prin urmare, Curtea a constatat neconstitutionalitate extrinseca a Legii pentru modificarea Legii serviciilor comunitare de utilitati publice nr.51/2006, in ansamblul sau, arata sursa citata.
Potrivit Administratiei Prezidentiale, motivele sesizarii vizeaza aspecte de neconstitutionalitate constand, pe de o parte, in incalcarea normelor constitutionale referitoare la domeniul rezervat legii organice, iar, pe de alta parte, a celor referitoare la competenta legislativa a Camerelor Parlamentului in procedura de legiferare, prin nerespectarea dispozitiilor prevederilor Constitutiei.
In sesizare se arata ca actul normativ a fost respins de Senat si adoptat de Camera Deputatilor, care a modificat forma initiatorului prin amendarea dispozitiilor art. 10 alin. (8) si instituirea acestora ca norme derogatorii de la prevederile art. 37 si art. 92 ale Legii administratiei publice locale 215/ 2001.
Totodata, se mai arata ca, ulterior adoptarii legii de catre Camera Deputatilor, pe 14 iulie 2014, fostul presedinte Traian Basescu a solicitat Parlamentului reexaminarea legii pe motiv ca prevederile articolului unic pct. 2 vin in contradictie cu dispozitiile privind respectarea regimului incompatibilitatilor si conflictelor de interese reglementat in Legea 161/ 2003, fiind adoptata in aceeasi forma.
Seful statului spune ca, potrivit Constitutiei, organizarea administratiei publice locale, a teritoriului, precum si regimul general al autonomiei locale se reglementeaza prin lege organica.
Iohannis subliniaza ca prin articolul unic pct. 2 din legea dedusa controlului se modifica alineatul (8) al articolului 10 astfel: ‘Prin derogare de la prevederile Art. 37 si 92 din Legea nr. 215/ 2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, statutul si actul constitutiv ale asociatiilor de dezvoltare intercomunitara cu obiect de activitate serviciile de utilitati publice se aproba prin hotarari ale autoritatilor deliberative ale unitatilor administrativ-teritoriale membre si se semneaza, in numele si pe seama acestora, de primarii unitatilor administrativ-teritoriale asociate si/ sau, dupa caz, de presedintii consiliilor judetene, care sunt reprezentanti ai comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor in adunarile generale ale asociatiei; primarii si presedintii consiliilor judetene isi pot delega calitatea de reprezentant in adunarea generala a asociatiei, prin dispozitie’.
El considera ca prin prevederile articolului unic se instituie o autentica norma derogatorie de la dispozitiile art. 37 si de la cele ale art. 92 din Legea administratiei publice locale 215/ 2001 in ceea ce priveste reprezentarea comunelor, oraselor, respectiv municipiilor si judetelor in adunarile generale ale asociatiilor de dezvoltare intercomunitara ce au ca obiect de activitate serviciile de utilitati publice direct de catre primari, respectiv de presedintii de consilii judetene, cu posibilitatea delegarii acestei competente.
“Or, potrivit normelor de tehnica legislativa, normele derogatorii se instituie prin acte normative cu aceeasi forta juridica cu cea a actelor normative de la care excepteaza”, se precizeaza in cererea de reexaminare.
Seful statului mai spune ca, in contextul in care are ca obiect de reglementare instituirea expresa a unei norme derogatorii de la regimul juridic al domeniului legii organice, respectiv de la Legea 215/ 2001, legea contestata are caracter de lege organica si, in consecinta, ar fi trebuit adoptata cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constitutie, republicata, respectiv cu votul majoritatii membrilor fiecarei camere a Parlamentului.
Potrivit lui Iohannis, caracterul de lege organica a Legii privind modificarea Legii serviciilor comunitare de utilitati publice are implicatii si sub aspectul respectarii principiului specializarii camerelor la dezbatere, prevazut de Constitutie. Astfel, in ceea ce priveste sesizarea Camerelor Parlamentului, art. 75 alin. (1) din Constitutie realizeaza o departajare a competentelor celor doua Camere, cu respectarea principiului bicameralismului.
”Contrar dispozitiilor constitutionale in materie de competenta a Camerelor Parlamentului in materie de legiferare, Legea privind modificarea Legii serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/ 2006 a fost dezbatuta cu incalcarea prevederilor Art. 75 alin. (1) si (5) din Constitutie”, sustine Iohannis.
De asemenea, el considera ca interventia legislativa operata in continutul art. 10 alin. (8) din Legea 51/ 2006 nu se integreaza in obiectul de reglementare al acestei legi, fiind adoptata cu incalcarea dispozitiilor art. 1 alin. (5) din Constitutie, prin raportare la prevederile art. 41 alin. (1) din Legea 24/ 2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative potrivit carora: “Titlul actului normativ cuprinde denumirea generica a actului, in functie de categoria sa juridica si de autoritatea emitenta, precum si obiectul reglementarii exprimat sintetic”.
“Astfel, dispozitiile derogatoare de la articolul unic pct. 2 din Legea privind modificarea Legii serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/ 2006 sunt incomplet reglementate, intrucat, prin faptul ca afecteaza regimul juridic al incompatibilitatilor si conflictelor de interese aplicabil alesilor locali, prevazut in Legea nr. 161/ 2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, acestea ar fi trebuit sa instituie in mod neechivoc, clar, nesusceptibil de alte interpretari, si o referire la Legea nr. 161/ 2003. Aceasta cu atat mai mult cu cat, in materia incompatibilitatilor si conflictelor de interese, prevederile legale trebuie sa fie precise, neechivoce, sa instituie norme unitare, clare, previzibile, a caror aplicare sa nu permita arbitrariul”, indica Iohannis.
Seful statului mai considera ca dispozitiile contestate incalca si prevederile constitutionale referitoare la principiul obligativitatii respectarii Constitutiei, a suprematiei sale si a legii, intrucat nu respecta cerintele de previzibilitate, stabilitate si certitudine a normei juridice. – PROMPT MEDIA
