136644 – 11052015 – Mandatul de parlamentar devine tot mai atrăgător pentru actualii şefi de consilii judeţene. Aleşi uninominal din 2008 încoace, ei au devenit figuri extrem de influente în partidele lor, sfidând uneori şi conducerea centrală. Cum noua legislaţie electorală proaspăt adoptată de Parlament îi aduce din nou la mâna consilierilor pe care i-au avut în subordine, mulţi dintre ei iau în calcul reprofilarea.
”Un mare dezavantaj este faptul că preşedintele, în loc să fie direct răspunzător în faţa cetăţenilor, va fi răspunzător în faţa consilierilor judeţeni. Trebuie să aibă o anumită stabilitate. Nu poţi să schimbi politica de dezvoltare a unui judeţ din două în două luni”, spune Marian Petrache preşedintele CJ Ilfov, citat de Digi24.
Alții își fac planuri de schimbare a carierei politice. ”Sunt președinți de consilii judeţene care au avut, unii, două, trei, patru mandate. În noile condiţii când personalitatea lor nu mai are niciun fel de importanţă este foarte posibil ca o parte din ei să nu mai candideze. Este bine să te reorientezi spre altceva. Este posibil să discut la un moment dat cu colegii mei şi despre Parlament”, a spus Răducu Filipescu, preşedintele CJ Calaraşi. ”Eu dacă nu mă mai duc la votul cetăţenilor din judeţul meu, nu am cum să mai vin la votul consilierilor”, spune Ciprian Dobre, preşedintele CJ Mureş.
Social-democraţii jubilează în faţa frământărilor omologilor din opoziţie. ”Am fost ales și indirect și direct ca președinte al Consiliului Județean și nu am simţit nicio diferenţă în desfăşurarea mandatului. Nu m-am decis în ceea ce priveşte candidatura viitoare”, spune Ion Călinoiu, președintele CJ Gorj.
Social-democraţii deţin în prezent mai mult de jumătate – 23 – din cele 41 de posturi de preşedinţi de consilii judeţene. Liberalii au 14 posturi, UDMR – două, iar UNPR şi PC câte unul. 21 dintre şefii de consilii judeţene au intrat în atenţia DNA. Șase dintre ei sunt în arest preventiv sau la domiciliu pentru corupţie. – PROMPT MEDIA, sursa: Digi24.ro
