137090 – 28052015 –”Un caz particular, oricât de regretabil ar fi, nu poate constitui un motiv suficient și rezonabil pentru modificarea legislației penale!” (…) ” cu atât mai mult cu cât toate aceste modificări legislative par a urmări diminuarea capacității autorității judecătorești de instrumentare a dosarelor penale, inclusiv a celor de mare corupție”, este răspunsul dat de președintele Klaus Iohannis cererii formulate de președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, de a le demite pe Laura Codruța Kovesi și Livia Stanciu, procurorul șef al DNA, respecti, președinta Înaltei Curți.
Printr-o scrisoare publică, inițiatp de Tăriceanu și susținută de alți parlamentari din aceeași formațiune cu președintele Senatului, au cerut înlăturarea din funcțiile publice a celor doi demnitari, precum și sprijinirea modificării legislației anticorupției, prin modificarea Codului de procedură penală (eliminarea arestului preventiv pentru infracțiunile comise fără violență și a înlocuirea noțiunii de „suspiciuni rezonabile” cu cea de „indicii temeinice” ca precondiție pentru punerea în mișcare a acțiunii penale).
În răspunsul public postat de Administrația Prezidențială pe pagina de internet, președintele îi anunță pe semnatarii scrisorii că ”Președintele României nu dispune de asemenea competențe constituționale sau legale. În plus, Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și al procurorilor nu prevede instituția demiterii, ci pe cea a revocării, ca modalitate juridică de încetare a unei funcții de conducere exercitate de un judecător sau de un procuror înainte de termenul pentru care a fost numit. Măsura revocării nu poate fi luată de către Președintele României. Aplicarea acestei sancțiuni se poate face numai după parcurgerea unei proceduri ale cărei etape sunt prevăzute de Legea nr. 303/2004”.
”Asigurarea independenței justiției reprezintă un element fundamental al statului de drept, iar potrivit Legii fundamentale, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei, fiind singura autoritate publică ce are competenţa să se pronunțe cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor și a procurorilor și, implicit, cu privire la cariera acestora”, se mai arată în corespondența prezidențială.
Iohannis se opune modificării legislației în sensul cerut de Tăriceanu, considerând că un singur caz este insuficient pentru a schimba legea: ”În opinia mea, o situație particulară și regretabilă precum cea menționată în scrisoarea dumneavoastră trebuie analizată în primul rând în cadrul autorității judecătorești, cu prioritate la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, ceea ce nu exclude dezbaterea civică asupra ei, însă nu presupune cu necesitate valorificarea unui astfel de precedent în plan politic.
Un caz particular, oricât de regretabil ar fi, nu poate constitui un motiv suficient și rezonabil pentru modificarea legislației penale. Pentru adoptarea sau modificarea unor legi este necesară o analiză aprofundată, inclusiv a impactului social și juridic pe care astfel de noutăți le-ar putea produce în viața societății. Codul penal și Codul de procedură penală au intrat în vigoare relativ recent și, din această perspectivă, aplicarea lor pe o durată atât de scurtă nu a permis crearea unei cazuistici suficiente care să inducă o justificare rezonabilă pentru modificarea acestora, separat de orice rațiuni sau interese politice”. – PROMPT MEDIA
