135675 – 30032015 – Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, acuză că se încearcă uzurparea ”competenţelor Senatului de către alte autorităţi, prin tentativa de a impune o soluţie (deci, de a exercita în locul Senatului o competenţă dată acestuia prin Constituţie)”.
De asemenea, Tăriceanu a subliniat că nu poate fi de acord cu critici publice venite dinspre alte autorităţi ale statului la adresa Senatului şi că este de datoria lui să apere independenţa Senatului în raport cu celelalte puteri ale statului.
”În calitate de preşedinte al Senatului am obligaţia să apăr independenţa sa în raport cu celelalte puteri ale statului şi să contribui la refacerea prestigiului acestei instituţii. Exprimarea unor critici publice la adresa Senatului venite dinspre presă, dinspre reţele de socializare, dinspre cetăţenii care au tot dreptul să se exprime liber, şi chiar dinspre partide politice sunt absolut normale. Nu pot fi însă de acord cu critici publice venite dinspre alte autorităţi ale statului sau componente ale acestora. Sper ca prezenta să îndemne la meditaţie din partea celor vizaţi şi la renunţarea formulei atacurilor publice între autorităţi, în folosul unui dialog instituţionalizat din care să găsim soluţii la problemele existente. Prin semnificaţia lor, prin amploarea lor şi prin implicarea mai multor autorităţi ale statului, evenimentele generate de votul din Senat privind cazul Șova au depăşit cadrul speţei în sine. Reacţiile unor autorităţi implicate în acest caz ar fi trebuit canalizate pentru revenirea la echilibru şi la respectarea principiului separaţiei puterilor în stat, principiu abandonat de aproape 10 ani, lucru care nu s-a întâmplat. Este motivul care m-a determinat să dau publicităţii această declaraţie politică”, arată Călin Popescu Tăriceanu, potrivit unui comunicat.
Totodată, Tăriceanu a subliniat că după votul în cazul Şova, procurorilor de caz de la DNA pot să finalizeze ancheta şi să-l trimită pe senatorul PSD în judecată.
”Înaintea oricăror comentarii, ţin să subliniez că, după votul de miercuri din Senat, nimic nu stă în calea procurorilor de caz de la DNA să finalizeze ancheta şi rechizitoriul şi să-l trimită în judecată pe dl. Șova. Senatul nu a încuviinţat reţinerea şi arestarea senatorului Șova, dar nu a obstrucţionat în niciun fel continuarea urmării penale până la finalizarea ei, urmărire care se desfăşoară fără restricţii, la fel ca în cazul oricăror cetăţeni anchetaţi în libertate”, se arată în declaraţia lui Tăriceanu.
Preşedintele Senatului a declarat că nu a existat un conflict de natură juridică în cazul votului privind cererea de încuviinţare a arestării senatorului Dan Șova, formulată de DNA, întrucât Senatul nu şi-a depăşit competenţele şi a respectat regulamentul.
”A doua zi după votul din Senat, preşedintele României a adresat CCR în limitele constituţionale o cerere de soluţionare a unui presupus conflict juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte, şi Parlamentul României, pe de altă parte. Acţiunile preşedintelui României au fost acompaniate simultan de critici aduse Senatului din partea DNA şi CSM. În realitate, nu există un conflict de natură constituţională, pentru că Senatul a luat în dezbatere şi s-a pronunţat prin vot asupra cererii de ridicare a imunităţii unui senator, fără depăşirea limitelor acestei competenţe şi exact în baza temeiurilor legale menţionate de solicitant (DNA) în cererea sa, respectiv, art. 24 din Legea 96/2006 (statutul senatorilor şi deputaţilor) şi art.172 din regulamentul Senatului. Ceea ce a declanşat aceste critici este rezultatul votului şi nu presupusul conflict, deci, putem vorbi despre o încercare de uzurpare a competenţelor Senatului de către alte autorităţi, prin tentativa de a impune o soluţie”, potrivit declaraţiei citate.
Tăriceanu preciează că atât Direcţia Naţională Anticorupţie cât şi Consiliul Superior al Magistraturii încearcă să nege dreptul Parlamentului de a vota pentru păstarea sau ridicarea imunităţii unui deputat sau senator.
”Art. 72, alin. 1, teza I din Constituţie, prevede că deputaţii şi senatorii nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte. Textul constituţional recunoaşte astfel dreptul necenzurabil al Camerei parlamentare de a decide cu privire la reţinerea şi arestarea unui membru al său, procedură utilizată chiar şi în Parlamentul European. Se poate observa că celor două autorităţi menţionate încearcă negarea acestui drept al Parlamentului, prin tentativa impunerii unei soluţii exterioare legislativului. Această situaţie ar anula principiul independenţei puterilor în stat. Or, art. 69 din Constituţie interzice orice mandat imperativ”, a scris Tăriceanu.
Mai mult, preşedintele Senatului afirmă faptul că procuroarea generală ştia de faptul că regulamentul intern al Senatului prevede că cererea procurorilor se adoptă cu jumătate plus unu din totalul senatorilor sau deputaţilor şi nu din numărul celor prezenţi, însă în timpul şedinţei plenului nimeni nu a avut obiecţii legate de constituţionalitatea temeiurilor menţionate.
”O teză de drept unanim acceptată spune că, orice normă legală în vigoare se bucură de prezumţia de constituţionalitate, până la invalidarea ei de către CCR. Pe această prezumţie se întemeiază de altfel obligativitatea respectării ei: nici o normă nu este înainte de pronunţarea judecătorului constituţional, inaplicabilă şi nu poate fi ignorată aplicarea ei fără ca cel care o face să nu se pună el însuşi în afara legii. Abia în acest caz, am putea vorbi de săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu. Aceasta înseamnă că, atâta timp cât art. 172 din Regulamentul Senatului sau art. 24 din Legea 96/2006 nu au fost declarate neconstituţionale de CCR, aplicarea lor este obligatorie, în primul rând de conducerea Senatului. În cadrul aceleiaşi campanii pentru uzurparea unor atribuţii ale Senatului, au fost voci care au făcut un mare caz, ba chiar am primit ameninţări cu o acţiune penală împotriva mea, pentru faptul că, în urma votului în cazul Șova, Senatul nu a emis o Hotărâre. De aceea, se impune o explicaţie.”, a precizat Tăriceanu.
Călin Popescu Tăriceanu a mai precizat că dacă s-ar accepta impunerea de către alte autorităţi ale statului a unor soluţii, s-ar crea un precedent nociv pentru democraţia parlamentară.
”Parlamentul adoptă legi, hotărâri şi moţiuni. După adoptare, acestea sunt publicate în Monitorul Oficial. Ceea ce nu se adoptă, nu există şi deci nu se publică. Niciodată Parlamentul nu a publicat în MO o hotărâre pentru că nu s-a adoptat un proiect de lege sau o hotărâre. Dacă un proiect lege sau o iniţiativă este respinsă definitiv, proiectul nu mai este înaintat la promulgare şi desigur nici nu poate fi contestat la CCR. Insistenţa cu care sunt promovate încercările de a uzurpa parte din competenţele constituţionale ale Senatului are o motivaţie care depăşeşte cadrul luptei anti-corupţie şi nu are legătură cu aceasta. Dacă Senatul, pe care-l reprezint, ar accepta impunerea de către alte autorităţi ale statului a unor soluţii, atunci s-ar crea un precedent extrem de nociv pentru democraţia parlamentară. Potenţial, şi mergând pe această logică, am putea asista la extinderea acestei idei la orice vot contrar dorinţei unei alte autorităţi (de ex., respingerea unei ordonanţe sau a unei cereri a Preşedintelui de reexaminare a unei legi, ar putea fi interpretată ca blocând activitatea Executivului). Parlamentul ar deveni o formă fără fond, golită de atribuţii, alte autorităţi urmând să decidă în locul său”, a scris senatorul în declaraţia politică dată presei.
Preşedintele Senatului a subliniat că justiţia nu a fost îngreunată de faptul că s-a votat ”împotriva” cererii de arestare a lui Dan Șova, şi că ancheta poate fi dusă la bun sfârşit.
„În adresa procurorului-şef al DNA către CSM legată de procedura din Senat în cazul Șova se spune: ”Imunitatea parlamentarilor şi a membrilor ori foştilor membri ai Guvernului nu trebuie să conducă la imposibilitatea desfăşurării procedurilor judiciare şi a înfăptuirii actului de justiţie…” Este superficial şi cât se poate de greşit a afirma că înfăptuirea actului de justiţie a devenit imposibilă în urma respingerii, în cazul de faţă, a măsurii arestării preventive, atât timp cât nu există nici o piedică în finalizarea anchetei, a rechizitoriului şi în a duce actul de judecată la bun sfârşit. Impulsionat de scrisoarea procurorului-şef al DNA, CSM a dat publicităţii imediat un comunicat din care citez: ”Consiliul Superior al Magistraturii îşi exprimă îngrijorarea faţă de recentele situaţii apărute în Parlamentul României, prin care a fost blocat sau îngreunat actul de justiţie…” Faptul că la Senat nu au fost îndeplinite condiţiile pentru încuviinţarea arestării preventive a senatorului Șova nu poate fi considerat în niciun caz o blocare sau o îngreunare a actului de justiţie. Anchetarea sa de către DNA nu a fost şi nu este împiedicată în niciun fel de Senat”, se arată în comunicat.
Mai mult, Tăriceanu a ţinut să precizeze că respinge teza ”indusă premeditat” de CSM că între Justiţie şi Ministerul Public ar exista un semn de egalitate.
”Ceea ce mai rezultă din cele publicate de CSM este o teză pe care am obligaţia să o resping. Astfel, am înregistrat în ultima vreme o confuzie indusă premeditat chiar de către CSM, între Justiţie/actul de Justiţie, pe de o parte, şi Ministerul Public, DNA şi procurori, pe de altă parte. Ministerul Public şi DNA sunt organe de anchetă şi nu Justiţie. Justiţia este reprezentată de instanţe. Procurorii se află în sala de judecată pe acelaşi palier cu avocaţii. Prin urmare, pocurorii pot fi supuşi criticii, aşa cum pot fi supuşi criticii şi avocaţii. Asimilarea DNA ca organ de anchetă, cu Justiţia şi impunerea ideii că este afectată independenţa Justiţiei dacă procurorii sunt criticaţi, sunt elemente de destabilizare a autorităţii judecătoreşti şi a actului de Justiţie, în general, fenomen de care trebuie să ne ferim”, a mai spus senatorul.
În încheiere, preşedintele Senatului a precizat că un semn al despărţirii de ”practicile distructive din regimul Băsescu”, ar fi ca atunci când apar diferenţe de abordare între autorităţile statului, să fie rezolvate prin dialog instituţional.
”Sper ca actualul meu demers să fie bine înţeles. Ar fi un pas extrem de util şi o despărţire de practicile distructive din regimul Băsescu, ca atunci când apar diferenţe de abordare între diverse autorităţi ale statului, ele să fie rezolvate printr-un dialog instituţional. O astfel de abordare ar permite însănătoşirea morală a unor componente ale societăţii româneşti cât şi construcţiile viitoare de care România are nevoie”, a concluzionat Tăriceanu.
Senatul a votat, miercuri, împotriva încuviinţării cererii de arestare a senatorului PSD, Dan Şova. În urma votului la Curtea Constituţională a României au fost trimise două sesizări, din partea PNL şi a preşedintelui Klaus Iohannis, cu privire la conflictul de constituţională apărut între Ministerul Public şi Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). De asemenea, şefa DNA a trimis o scrisoare deschisă către CSM în care a cerut sesizarea CCR, după votul în cazul lui Şova. CCR va judeca sesizările pe 8 aprilie. – PROMPT MEDIA
