134250 – 23012015 – Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti i-a trimis în judecată pe Andrei Ioan Balint, Auraş Genovel Popa, Eduard Cristian Popa şi Andrei Szabo pentru înşelăciune şi complitate la înşelăciune. Potrivit unui comunicat al Tribunalului Bucureşti, cei patru au derulat, în perioada februarie- mai 2013, o amplă activitate infracţională, în cadrul căreia au indus în eroare şi au prejudiciat mai multe societăţi comerciale din România, Federaţia Rusă, Polonia, Letonia, Olanda, Spania, Franţa şi Grecia, „deturnând” pe teritoriul Ungariei, de la traseul lor iniţial, în mod fraudulos, mai multe cantităţi de marfa (fructe, produse cosmetice, anvelope, produse alimentare etc.) expediate sau destinate acestora, pe care şi le-au însuşit şi le-au comercializat ulterior „la negru”.
În vederea derulării activităţii infracţionale, inculpaţii au creat, în numele unei societăţi comerciale, conturi pe site-urile interne şi internaţionale ale burselor de transport de mărfuri, obţinând în acest sens de la administratorii acestor site-uri datele de log-are (user şi parolă).
Cu ajutorul datelor de logare, cei patru s-au conectat la aceste site-uri, vizualizând cererile de transport al mărfii dintr-o locaţie în alta (de regulă dintr-o ţară în alta) pe care furnizorii sau beneficiarii mărfurilor le-au afişat – prin intermediul unei societăţi-broker organizatoare a transportului/case de expediţie. De exemplu, dacă o societate comercială din Lituania doreşte să-i fie transportată o marfă achiziţionată din Germania, postează această cerere pe site-ul zonal Cargo.lt.
După ce s-au logat pe acest site şi au vizualizat cererea, cei patru au luat legătura (de regulă prin e-mail sau telefon) cu societatea care a postat anunţul, faţă de care s-au recomandat cu nume şi calităţi false, pretinzând în mod mincinos că sunt „reprezentanţii unor societăţi de transport dispuse să transporte marfa la destinaţie”.
În acest scop, pentru a deveni credibili, cei patru au trimis prin e-mail acestei societăţi documentele firmei pe care o foloseau în mod fraudulos (licenţă de transport, poliţa de asigurare a CMR-ului/transportului etc. – pe care le-au obţinut de la societatea căreia îi aparţin, ca urmare a « folosirii » acesteia la săvârşirea unor fapte penale anterioare), iar această societate le-a trimis comanda de transport, pe care inculpaţii au “confirmat-o” – încheindu-se astfel contractul de transport-marfă.
După ce “s-au asigurat” că au încheiat contractul de transport cu societatea sus-menţionată, inculpaţii s-au logat pe site-ul bursei române de transport – Bursatransport.com, unde au vizualizat societăţile de transport române care aveau camion liber în zona de încărcare a mărfii.
După acest moment, cei patru – folosind un alt nume fals şi recomandându-se în mod fraudulos ca reprezentanţi ai altor societăţi de transport (de această dată de naţionalitate maghiară – locul deturnării mărfii) – au luat legătura cu transportatorul român cu camion liber în zonă, căruia (sub pretextul că societatea lor “are camioanele ocupate”) i-au solicitat să încarce marfa de la furnizor, pe care să o transporte pe teritoriul Ungariei (în zona Budapesta), pretinzând că societatea lor “o va prelua şi transporta la destinaţia finală” – încheind în acest scop un contract de transport cu acesta (comandă de transport confirmată de transportator, însoţită de schimbul “electronic” al documentelor de transport).
După ce societatea de transport română – cu bună-credinţă – a încărcat marfa şi a transportat-o la destinaţia indicată de cei patru (pe teritoriul Ungariei, de regulă în zona Budapesta), marfa a fost “deturnată” (dirijată) într-un depozit “controlat” de cei patru, unde a fost descărcată (în unele cazuri, după ruperea sigiliilor aplicate de autorităţile vamale de expediţie) şi vândută ulterior de aceştia “la negru”, prin folosirea unor documente de provenienţă false.
Înainte de plecarea de la furnizor a camionului transportatorului de bună-credinţă, cei patru au aplicat în mod fraudulos pe CMR-ul de transport o semnătură şi ştampilă aparţinând unei societăţi ungare (de regulă, societate de tip “fantomă”, în stare de faliment sau o societate ale cărei documente figurează a fi sustrase anterior), achitând şoferului autocamionului contravaloarea transportului până în Ungaria.
Potrivit comunicatului, periculozitatea deosebită a faptelor celor patru rezidă şi în amploarea consecinţelor negative ale acestora, constând în perturbarea gravă a mediului de afaceri şi a activităţii de transport – marfă, internă şi internaţională, ceea ce creează un climat periculos de neîncredere între participanţii la aceste relaţii comerciale, care trebuie să se deruleze cu rapiditate. Perculozitatea constă şi în afectarea gravă a imaginii societăţilor de transport ale căror identităţi au fost folosite în mod fraudulos cu ocazia inducerii în eroare a persoanelor vătămate, precum şi a imaginii şi a clientelei societăţilor organizatoare a transportului în numele persoanelor vătămate – multe din aceste relaţii ce s-au derulat pe o perioadă semnificativă de timp încetând, ca urmare a fraudelor săvârşite.
Activitatea de transport de marfă este într-o continuă mişcare, astfel încât societăţile de transport române care rămân cu camioane libere într-o zonă din Europa postează imediat această informaţie pe site-ul bursei de transport române, pentru a prelua în cel mai scurt timp o altă marfă şi a evita cheltuieli suplimentare de transport.
Derularea anchetei penale s-a făcut cu sprijinul autorităţilor judiciare maghiare, în baza convenţiei de colaborare bilaterală transfrontalieră româno-maghiară.
Dosarul a fost înaintat spre soluţionare Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti. – PROMPT MEDIA
