1334524- 10122014 – A treia reuniune trimestrială a Grupului de Lucru Contencios UE (GLCUE) pe anul 2014 s-a desfăşurat astăzi, 10 decembrie, sub coordonarea Agentului Guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, Răzvan-Horaţiu Radu, subsecretar de stat în cadrul MAE.
În deschiderea reuniunii, Agentul Guvernamental a făcut o prezentare a activităţii de reprezentare desfăşurate în lunile august – decembrie 2014, atât în faţa Comisiei Europene, în cadrul acţiunilor în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor (infringement procedures), cât şi în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE).
Totodată, agentul guvernamental a atras atenţia reprezentanţilor instituţiilor participante asupra creşterii numărului de acţiuni declanşate de Comisia Europeană, precum şi a numărului de directive netranspuse. În acest sens, a solicitat reprezentanţilor instituţiilor, membre în GLCUE să ia măsurile necesare pentru transpunerea legislaţiei UE restante şi pentru clasarea acţiunilor declanşate.
De asemenea, Răzvan Hotaţiu Radu a propus instituţiilor reprezentate în GLCUE sa aibă o atitudine proactivă in contextul tuturor dosarelor aflate pe rolul CJUE si sa identifice mecanisme apte să asigure atât transpunerea în termen a directivelor UE, cât şi aplicarea corectă a dreptului UE. În acest scop, MAE prin Agentul guvernamental va oferi sprijinul necesar pentru o diseminare corespunzătoare a legislaţiei UE şi a jurisprudenţei CJUE.
Totodată, a fost subliniată necesitatea unei strânse cooperării interinstituţionale. În acest context, GLCUE are o importanţă deosebită.
Agentul Guvernamental gestionează în prezent 69 de acţiuni în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor, toate aflate în faza precontencioasă. De la data aderării şi până în prezent, România nu a suferit nicio condamnare în faţa CJUE pentru neîndeplinirea obligaţiilor de stat membru.
În ceea ce priveşte cererile având ca obiect pronunţarea unor decizii preliminare (art. 267 TFUE), în perioada august – decembrie 2014, România a depus observaţii scrise sau a susţinut pledoarii în 9 cereri preliminare formulate de instanţe naţionale.
Totodată, în perioada de referinţă, CJUE a soluţionat 3 cereri preliminare formulate de instanţe din România (cauza C-268/13, Petru, cauza C-331/13, Nicula şi cauza C-304/13, APIA Timiş) şi au fost prezentate concluziile Avocaţilor generali în două cauze în care România a formulat observaţii scrise (cauzele conexate C-401/13 şi C-432/13, Balasz şi cauza C-477/13, Angerer).
În cursul anului trecut România a formulat observaţii scrise şi în două cereri de emitere a unui aviz de către CJUE (Avizul 1/13 privind existenţa unei competenţe exclusive a UE cu privire la acceptarea aderării unei ţări terţe la Convenţia de la Haga din 25 octombrie 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii; Avizul 2/13 privind compatibilitatea proiectului de Acord privind aderarea UE la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale). Curtea s-a pronunţat la data de 14 octombrie 2014 în Avizul 1/13, urmând ca pronunţarea în Avizul 2/13 să aibă loc la data de 18 decembrie 2014.
Tot în această perioadă, Guvernul României a formulat cereri de intervenţie în două cauze aflate pe rolul Curţii şi Tribunalului (cauza C-358/14, Polonia/Parlamentului European şi Consiliului şi T-185/14 Jose Freitas/Consiliului şi Parlamentului European). Totodată, România a formulat o acţiune în anulare înregistrată pe rolul Tribunalului, respectiv cauza T-784/14, România/Comisiei Europene.
În a doua parte a reuniunii a fost comunicată participanţilor sinteza celor mai importante hotărâri pronunţate de CJUE în perioada august – noiembrie 2014.
Grupul de Lucru Contencios UE (GLCUE) este un grup interministerial permanent format din reprezentanţi ai tuturor ministerelor, dar şi ai altor instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale, constituit în vederea asigurării unei cooperări interinstituţionale eficiente în pregătirea reprezentării României înaintea CJUE.
GLCUE se reuneşte trimestrial sau ori de câte ori este necesar şi dezbate probleme generale privind reprezentarea, identifică soluţii în vederea cooperării interinstituţionale în această materie şi analizează implicaţiile jurisprudenţei recente a CJUE. – PROMPT MEDIA
