132534 – 05112014 – Dacă în 1989 România se putea lăuda cu cca. 6,9 milioane de hectare de pădure, în prezent mai deține doar aproximativ 6,65 milioane de hectare de pădure reprezentând cca. 26 % din suprafața țării, sub nivelul mediu al Uniunii Europene (cca 34 %) și mult sub nivelul Țărilor nordice (80 %). Statisticile arată că în ultimii 25 de ani suprafața de pădure s-a micșorat cu cca. 250.000 de hectare de pădure. Cu alte cuvinte suprafața de pădure din România se micșorează în fiecare an cu cca. 7.000 de hectare.
În judeţul Vâlcea, spre exemplu, prejudiciul în urma tăierii ilegale, din 2009 până în prezent peste 200.000 de mc. de masă lemnoasă depăşeşte opt milioane de euro. În prezent, echipe ale IGPR, inspectori ai Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare (ITSRV) şi ocoalelor silvice cercetează, în teren, o serie de ilegalităţi care s-au produs în perioada 2009-2014 în pădurile vâlcene. Potrivit unor prime estimări, prejudiciul în urma tăierii ilegale, din 2009 până în prezent, depăşeşte opt milioane de euro. Unul dintre dosarele aflate acum în lucru vizează retrocedarea unei suprafețe de 2.000 de hectare de pădure retrocedate unei persoane private în baza unor documente emise de autorităţile locale, dar care nu aveau în spate nici cea mai mică justificare legală. Printre cei vizați în dosar se numără și angajați ai unor instituţii publice.
Comandantul Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Vâlcea, comisarul-şef Nicolae Sărădărescu, estima, recent că, în ultimii cinci ani, trei sferturi din tăierile de lemn din zona Vâlcea au fost operate ilegal.
Suspiciunile anchetatorilor sunt confirmate și de Raport al Curții de Conturi referitor la activitatea din domeniul forestier, care arată că paza și controlul tăierilor din pădurile României au fost organizate astfel încât infracțiunile (tăieri, comercializarea ilegală) la regimul silvic par a fi mai degrabă încurajate și protejate decât descurajate sau combătute.
Dacă cineva se întreabă unde s-a ”evaporat” aurul verde al țării, atunci poate că ar trebui să privească mai atent nu doar spre averile crescute peste noapte în conturile unor politicieni sau așa-ziși moștenitori, ci și spre averile dospite, în liniște, în ograda celor care trebuiau să păzească pădurile României.
Anchete realizate de-a lungul timpului de presa locală au scos la iveală ciudățenii în averile unor funcționari ai statului. Averi pe care, conform legii, ar trebui să le vedem cu toții, indifferent de rangul funcționarilor publici.
O cercetare a declarațiilor de avere și interese postate pe site-ul ITRSV Vâlcea demonstrează că declararea averilor și intereselor celor care ar trebui să păzească averea statului demonstrează că cee ace legea dispune devine opțională pentru șefii inspectorilor vâlceni.
Să îi luăm pe rând.
Dacă în ceea ce-l privește pe Gheorghe Poenaru, inspectorul șef al ITRSV
Vâlcea, prima declarație de avere apare pe site-ul instituției prin 2013, în realitate nu este declarație de avere, ci de interese. Așa cum se întâmplă și cu cea din 2014. Câte ceva se poate deduce din declarațiile soției, Cristina, care a fost ceva mai conștiincioasă. Dar și aici avem o problem, pentru că toate declarațiile sale de avere sunt, de fapt, una singură, înregistrată în 2014 sub nr. 5558 și este postată atât pentru declarația de avere, cât și pentru cea de interese.
Următorul pe listă, Gheorghe Dinucă, inspectorul șef adjunct.
Aceeași ”problemă”. Declarațiile de avere sunt, de fapt, o declarații de interese, unele nesemnate.
La fel de ”chele” și de ”amestecate” sunt și declarațiile de avere sau de interese ale altor angajați ai ITRSV Vâlcea – Eugen Simionescu, Gheorghe Jianu, Gheorghe Ștefan, Gheorghe Doru Epure, modești funcționari cu gradul de consilier.
Despre adjunctul Dinucă, ANI a anunțat încă din martie că este incompatibil, neputând justifica aproape 220.000 de euro.
Dar presa gorjeană a semnalat și cazul unui alt angajat al ITRSV Vâlcea, Gheorghe Doru Epure, care nu prea poate justifica mulți, mulți bani.
Cu circa opt ani în urmă, Epure a concesionat un teren de 500 mp la Rânca, zonă de interes turistic, unde cu o investiție de trei miliarde a ridicat și dotat ”casă de vacanță” cu o suprafață de doar 720 de metri pătrați. În realitate, o pensiune de patru stele, pe care orice funcționar public și-o poate permite dintr-o leafă de 2.000 de lei pe lună! Din aceeași leafă modestă de consilier, Epure a cumpărat, de-a lungul timpului, împreună cu soția și vărul Costică Mansia, 10 terenuri a căror suprafaţă este de aproape 59 de hectare, trei apartamente în Târgu-Jiu – două din ele fiind amplasate ultracentral, chiar în acelaşi bloc cu fostul sediul al Direcţiei Naţionale Anticorupţie –, un penthouse în Complexul rezidenţial de lux „Orhideea Gardens” (pe numele soacrei sale), şi mai multe maşini scumpe de lux: un Mercedes Benz model CLS 320 CDI, un BMW seria 1, 4 jeep-uri, un Nissan Patrol, trei Toyota – două Hilux şi un Landcruiser, ultima înregistrată în patrimoniul firmei – Dasip Prest SRL Radoşi, administrată de cumnatul său (fratele soţiei), al cărui bussines rămâne tot în domeniul la care se pricepe – exploatarea forestieră -, la care se adaugă zeci de utilaje şi echipamente destinate exploatării forestiere.
Fost şef de ocol silvic (2001-2006, Ocolul Silvic Bumbeşti-Jiu), iar acum responsabil cu vânătoarea peste cinci județe (Gorj, Vâlcea, Mehedinţi, Dolj şi Olt), Epure a știut să se orienteze în pădurile Gorjului unde l-a ajutat pe omul de afaceri argeșean, Liviu Pătrașcu, să pună mâna pe 720 de hectare de pădure de fag și stejar. Inițial, nu acestă pădure era vizată de retrocedări, ci Muntele Du¬mi¬tra din Parcul Național „Defileul Jiului”. Deși nu avea acte decât pentru aproape jumătate din terenurile cerute pentru retricedare (40 de hectare de pădure și altele 960 din incinta Parcului Național), Pătrașcu a spus că renunță la terenul din Parcul Națio¬nal, dar a cerut la schimb cele 720 de hectare de pădure într-una din cele mai sănătoase păduri de stejar din Gorj.
Un alt vajnic paznic al pădurilor este Eugen Simionescu. Acesta a avut grijă să-și angajeze rudele (fratele Nicu Simionescu, finul Iustinian Rogoveanu) în cadrul instituției sau să promoveze în funcții de control persoane cu ajutorul cărora a ”dat o mână de ajutor” unor oameni de afaceri în temerara întreprindere de a jefui pădurile Vâlcii.
Un exemplu este al omului de afaceri Dumitru Dan Droaşcă, care i-a adus multe avantaje lui Simionescu. De fiecare dată când prietenul său şi familia sa s-au aflat la ananghie, Droșcă i-a fost alături. L-a angajat (deși legea nu-i permitea așa ceva) la firma sa și chiar l-a plătit bine (cu 2.000 de euro lunar) când nu a avut loc de muncă (ianuarie 2012 – iulie 2012, februarie 2013 – iulie 2013) sau pe Alexandru, fiul lui Simionescu. Iar în legătură cu acestă prietenie nimeni nu și-a pus întrebări…
Ajutorul lui Droașcă pare să fi fost răsplătit înzecit de Simionescu, din moment ce ani la rând nici un inspector al ITRSV Vâlcea nu a sesizat că SC Cireşul SRL (firma lui Droașcă) a ras de pe faţa pământului zeci de mii de metri cubi de pe o suprafaţă de zeci de hectare.
Abia în mai 2013, inspectorii ITRSV Râmnicu Vâlcea au constatat că în pădurile aparţinând Obştii Moşnenilor Câinenii Mari, pe lângă tăierile autorizate în cantitate de 15.202 mc, s-a tăiat ilegal (perioada 2009-2013) un volum de 35.548 mc, aferent unei suprafeţe forestiere de cca. 72 ha. Sancţionat a fost doar Ocolul Silvic Privat Valea Oltului, ce avea în pază şi administrare suprafeţele forestiere în cauză, prin confiscarea ciocanelor de marcat, iar în cursul lunii septembrie 2013 prin retragerea autorizaţiei de funcţionare, însă autorii jafului, Daniel Droaşcă şi firma sa, precum şi complicii, ca Eugen Simionescu, au rămas neatinşi.
În aprilie 2014, inspectorii ITRSV Râmnicu Vâlcea au identificat pe alte suprafeţe forestiere din proprietatea Obştii de Moşneni Câinenii Mari exploatări ilegale de masă lemnoasă în volum de cca. 55.312 mc realizate de Cireşul SRL în perioada 2009 – 2013, dar pentru care responsabil a fost făcut tot Ocolul Silvic Privat Valea Oltului, deja desfiinţat, în timp ce Daniel Droaşcă a continuat nestingherit jaful în pădurile Câinenilor.
Tăierile din Nordul judeţului nu sunt singulare. În zona Roşiile, peste 30 de hectare de pădure au dispărut, iar toată lumea înalţă din umeri. Până şi directorul Direcţiei Silvice Vâlcea, Gheorghe Mihăilescu, crede că acest lucru nu s-ar fi putut face fără ştiinţa oamenilor locului şi a unor silvicultori. Din acest motiv, toată lumea aşteaptă ca vinovaţii să plătească! Numai că, pădurea se va regenera nu o aduce nimeni înapoi…
În aceste condiții, cât succes credeți că vor avea anchetele polițiștilor și inspectorilor silvici vâlceni, ținând cont că, în zonă, se pare că o mână spală pe alta?… – PROMPT MEDIA
