130911 – 01092014 – Ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, a participat la reuniunea informală a miniştrilor afacerilor externe din statele membre UE (tip Gymnich), care s-a desfăşurat la Milano (Italia), în zilele de 29 şi 30 august a. c.
Pe agenda reuniunii informale s-au aflat evoluţiile recente din Ucraina şi, în ansamblu, din Vecinătatea estică a Uniunii, alături de situaţia din Vecinătatea sudică, în special Irak şi Siria, potrivit unui comunicat al MAE. Şefii diplomaţiilor europene au evaluat, de asemenea, stadiul actual al Procesului de Pace din Orientul Mijlociu, cu accent pe situaţia din Fâşia Gaza. Sesiunea, găzduită de ministrul afacerilor externe al Italiei, stat ce deține președinția semestrială a UE, a fost prezidată de Înaltul Reprezentant pentru Politică Externă al UE, Catherine Ashton, și s-a bucurat de participarea, din partea Comisiei Europene, a comisarului european pentru vecinătate și extindere, Štefan Füle. La sesiunea dedicată situaţiei din Ucraina a participat, în calitate de invitat, europarlamentarul Elmar Brok, preşedintele Comisiei de Politică Externă (AFET) din Parlamentul European.
La punctul de pe agendă privind Vecinătatea Sudică, şefii diplomaţiilor europene au avut o discuție consensuală pe problematica riscurilor pe care le constituie organizația teroristă ISIL la adresa securității regionale și a Uniunii Europene.
Miniștrii afacerilor externe ai UE au analizat situația gravă de securitate din Irak, subliniind importanța vitală a coordonării eforturilor statelor membre UE în teren și a necesității aprofundării cooperării și a schimbului de experiență în domeniul combaterii terorismului, inclusiv în ceea ce privește măsurile adoptate în plan intern pe linie de deradicalizare. Discuțiile s-au concentrat pe evaluarea posibilităților de acțiune ale UE în sprijinul securității și stabilității regionale în Orientul Mijlociu.
Șefii diplomațiilor UE au pledat pentru continuarea sprijinului Uniunii Europene acordat vecinilor Irakului și Siriei. În cadrul discuţiilor a fost evidenţiată necesitatea identificării unor variante de acțiune cuprinzătoare care să abordeze în mod integrat cauzele conflictelor din Siria şi Irak. A fost subliniată, în egală măsură, cooperarea cu SUA și cu alți actori regionali relevanți, precum statele arabe din Golf și Iran.
Ministrul român al afacerilor externe a reiterat sprijinul României pentru suveranitatea și integritatea teritorială a statului irakian. A exprimat susținerea României pentru procesul politic şi constituţional din Irak şi a reliefat importanţa unor mesaje ferme, din partea UE şi a comunităţii internaţionale, în sprijinul stabilităţii unui Irak puternic și unit din punct de vedere politic și confesional.
Ministrul Titus Corlățean a accentuat asupra faptului că ofensiva ISIL nu poate fi stopată exclusiv prin mijloace politice, fiind nevoie de un angajament crescut al comunității internaționale în ce privește reacția militară împotriva ISIL, precum și pentru sprijinul reformei sectorului de securitate irakian și al consolidării capacității de acțiune și a coeziunii forțelor armate irakiene.
O discuție substanțială a avut loc pe marginea celor mai recente evoluții în Vecinătatea estică a Uniunii, în special criza din Ucraina. Miniştrii de externe ai statelor UE şi-au exprimat profunda îngrijorare faţă de extinderea conflictului din estul Ucrainei şi, în special, faţă de rapoartele care indică participarea de personal militar provenit din Federaţia Rusă la luptele din regiune. Au condamnat cu fermitate încălcarea gravă a legislației internaționale și violarea suveranității Ucrainei. Au solicitat guvernului de la Moscova să-şi respecte angajamentele asumate şi să acţioneze neîntârziat pentru dezescaladarea situaţiei, inclusiv prin stoparea imediată a fluxului de personal şi tehnică militară înspre Ucraina. A fost reiterată propunerea elaborării unei analize strategice la nivel european privind stadiul și perspectivele relațiilor Uniunii cu Federația Rusă, precum și a unei analize aprofundate a politicii UE în vecinătatea sa estică.
Șefii diplomațiilor europene au reiterat sprijinul ferm pentru integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei şi pentru o soluţionare politică a conflictului pe baza acestor principii. A fost apreciată determinarea reafirmată de președintele Petro Poroșenko pentru ratificarea, la mijlocul lunii septembrie, a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, precum și deschiderea manifestată față de continuarea dialogului trilateral UE-Ucraina-Rusia privind implementarea Acordului Aprofundat de Liber Schimb (DCFTA).
Miniștrii europeni au apreciat pozitiv dialogul la nivel înalt lansat la Minsk, la 26 august, cu participarea UE, şi au arătat că acesta trebuie să continue. Au evidențiat inițiativa și rolul pozitiv al Belarus în eforturile pentru identificarea unei căi de rezolvare pe calea dialogului a crizei ucrainene.
Ministrul Titus Corlățean a exprimat susţinerea României pentru toate eforturile de soluţionare politică a crizei ucrainene şi a argumentat pentru menţinerea unei poziţii unitare a UE în acest proces. A semnalat că trebuie evitată crearea unui nou „conflict îngheţat” în regiune, pe modelul celui din Transnistria. A subliniat că orice progres către o soluţie politică depinde în mare măsură de adoptarea de către Federația Rusă a unor măsuri concrete în sensul angajamentelor deja asumate (oprirea fluxului de tehnică de luptă şi personal militar înspre Ucraina, respectarea legislaţiei internaţionale în materie de ajutor umanitar etc.). A argumentat în favoarea unui regim de sancţiuni al UE care să reflecte în mod direct acţiunile Moscovei. A indicat că, în paralel cu procesul de soluţionare a conflictului, UE trebuie să acorde sprijinul său Ucrainei pentru implementarea Acordului de Asociere şi avansarea în parcursul său european.
Ministrul român a atras atenția asupra impactului pe care criza ucraineană îl are asupra securității regionale, cu mențiune specială pentru Republica Moldova și Georgia.
Referindu-se la recentele discuții prilejuite de prezența, la București, a miniștrilor de externe ai Republicii Moldova și Georgiei, ministrul Titus Corlățean a reafirmat necesitatea ca UE și statele membre să demonstreze sprijinul concret pentru cele două state în parcursul european al acestora și în implementarea Acordurilor de Asociere cu Uniunea, inclusiv accelerarea procedurilor interne de ratificare a acestora. A informat pe omologii europeni privind inaugurarea, la 27 august 2014, a gazoductului Iași-Ungheni și a amintit importanța asistenței financiare europene pentru finalizarea celei de-a doua faze. Ministrul român a adresat mulțumiri omologilor europeni pentru confirmarea participării la reuniunea Grupului de Acțiune Europeană pentru Republica Moldova (GAERM), ce va avea loc la 1 septembrie 2014, la Chișinău, sub co-președinția României și Franței.
Referitor la recentele evoluții din cadrul Procesului de Pace în Orientul Mijlociu, miniştrii de externe ai statelor UE au salutat încheierea unui acord israeliano-palestinian de încetare a focului pe termen lung. Au solicitat celor două părţi să întreprindă toate eforturile pentru reluarea procesului de negociere, având ca obiectiv soluţia celor două state, israelian și palestinian, care să coexiste în pace și securitate. Au reafirmat necesitatea continuării și amplificării asistenței umanitare din partea UE pentru populația palestiniană, inclusiv pentru ameliorarea situației populației din Fâșia Gaza. – PROMPT MEDIA
