129871 – 15072014 – Guvernul Alternativă al PDL, PNL și Fundația Konrad Adenauer au organizat întâlnirea dedicată mediului de afaceri din domeniul industriilor verzi și economiei circulare. Au participat oameni de afaceri din domeniul industriilor verzi, al gestionării deșeurilor și al energiei regenerabile, alături de Cătălin Predoiu, prim-ministrul Guvernului Alternativă al PDL, Andrei Chiliman, primarul Sectorului 1, Sven-Joachim Irmer – directorul Fundației Konrad Adenauer România, Gheorghe Ialomițianu, ministrul Finanțelor în Guvernul Alternativă al PDL, Andreea Paul, ministru al Economiei în Guvernul Alternativă și Lucian Isar, reprezentant al PNL.
A fost adus în atenția publicului rolul economiei circulare, trecut cu vederea de guvernul actual, deși se află în centrul preocupărilor la nivel european în acest moment, susțin organizatorii evenimentului.
”Este a cincea dezbatere pe care Guvernul Alternativă al PDL o dedică mediului de afaceri. Discutăm despre industriile verzi. Vreau să lansez un alt concept, despre care nu s-a vorbit deloc în ultimii 25 de ani: zero deșeuri ca obiectiv al României în următorul deceniu. De ce? Pentru că deșeurile pot deveni o sursă de profit și de noi locuri de muncă. Un comisar european ne spune că putem genera 30.000 de noi locuri de muncă doar în industria deșeurilor. Putem mai mult dacă ne mobilizăm. România reciclează și transformă în compost numai 1% din deșeuri, față de media europeană de peste 40%. Avem așadar oportunități de creștere economică și de creare de noi locuri de muncă în zona economiei circulare. Nu am auzit în dezbaterea publică pe nimeni discutând despre economia circulară nici în România ultimilor 25 de ani, nici în acest an, care este unul electoral.
Așadar, readucem în dezbatere publică oportunitățile care derivă din reutilizarea deșeurilor: materialele reciclate sunt mai ieftine decât materiile prime și contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Totodată, acestea pot contribui și la diminuarea dependenței de importurile de materii prime.” a declarat Andreea Paul.
Cătălin Predoiu: ”Actualul model de dezvoltare are la bază axioma bunăstării economice, adică a nivelului de trai tradus în valoarea PIB/locuitor. Premisa acestei axiome cuprinde o contradicție între obiectivele de creștere și capacitățile limitate ale mediului de a susține obiectivele de creștere pentru că resursele de mediu sunt limitate și deteriorabile. Acumularea capitalistă se bazează pe două procese strâns legate: productivism și consumatorism. Lester Brown consideră că soluția pentru restructurarea și adaptarea modelului capitalist constă în crearea unei piețe cinstite, care să includă costurile materialelor provenite din natură. Devine clar că adaptarea modelului acesta economic presupune o valorizare economică a variabilelor neeconomice. În prezent, economia globală nu a realizat acest lucru. Sunt convins că România trebuie să abordeze acest domeniu al industriilor verzi de pe poziția unui stat cu resurse energetice foarte bogate și în prezent nevalorificate la adevărata valoare, cu obiective de mediu, standarde de mediu, atenție la interesele comunității locale și nevoia de a prezerva peisajul natural. Aceste discuții trebuie încadrate în ceea ce ar trebui să fie și nu este o strategie a României pentru dezvoltarea sectorului energetic și care să cuprindă și ferestre către zona de nișă precum industriile verzi.”
Sven-Joachim Irmer, directorul Fundației Konrad Adenauer România: ”În ceea ce privește reciclarea deșeurilor în Germania, din anul 1991 a fost implementat un lanț de valorificare a produselor în care sunt cuprinse toate formele de pachete de recipiente de ambalaje. Acesta este format din două sisteme: public, adică administrațiile locale, și privat, denumit punctul verde. În anul 2014 avem 9 sisteme private diferite de reciclare. Ambalajele nu sunt gunoaie. Pentru o țară ca Germania, mai săracă în resurse, ambalajele reprezintă resurse. Reciclarea asigură prețuri stabile în prelucrarea materiilor prime și este un instrument de marketing, un semn pe care îl dau firmele în privința dezvoltării durabile. Dacă în 1990 se produceau 38 mil. tone gaze cu impact asupra mediului, în anul 2013 cantitatea de gaz s-a redus cu 18 mil. tone. Germania este campion mondial în reciclare. Conform directivelor UE, trebuie să reciclam 50% din ambalajele provenite din deșeurile menajere. În anul 2010, în Germania se prelucrau 80% din aceste ambalaje, deci am depășit cu mult țintele. În Germania, la momentul actual sunt 200.000 locuri muncă doar în reciclarea deșeurilor. Sunt implicate 3.000 firme cu o cifra de afaceri de 40 mld. euro și cu aprox.
15.000 instalații de reciclare în funcțiune.90% din germani fac separarea deșeurilor, conform sondajelor. Germanii sunt foarte verzi și indiferent de opțiunile politice, suntem preocupați de protecția durabilă a mediului. Nu doar statul și firmele trebuie să se preocupe de protecția mediului, ci e un efort a întregii societăți. Fără un cetățean cu voința de a separa deșeurile, nici firmele nu vor găsi o oportunitate de afaceri.”
Andrei Chiliman, primarul Sectorului 1: ”Legislația actuală nu spune al cui este gunoiul menajer. Atâta vreme cât în București eu, ca autoritate locală,plătesc curățenia stradală și ridicarea gunoiului menajer, gunoiul e al autorității locale. Nu este așa însă pentru că sunt lacune în lege. Prin urmare, sunt firme care colectează deșeuri de sticlă, pet-uri, hârtie etc. și le valorifică ei, fără a da vreun ban administrației locale. La nivelul Sectorului 1, una din principalele preocupări este creșterea selectării. Am forțat și ni s-a solicitat introducerea containerelor de colectare selectivă. Nici nu se colectează cât s-ar putea colecta. Uleiul de gătit e cancerigen dacă este folosit de două ori succesiv. Majoritatea gospodăriilor îl aruncă în chiuvetă; în străinătate e colectat, așa cum se colectează și fiecare bucată de aluminiu. La noi nu există un sistem pentru o astfel de colectare. Suntem departe de locul unde ar trebui să fim. Totul pornește din proprietatea asupra deșeurilor menajere. În acest fel, aș putea impune o colectare contra cost; de exemplu, la un pet colectat să primești 5 bani. Acest sistem ar putea fi introdus în școli; în străinătate există acest sistem și funcționează foarte bine. Colectăm cam 15% pet-uri, sticlă, hârtie, dar e foarte puțin și suntem departe de cifrele oficiale care sunt mult mai optimiste decât realitatea. Efortul trebuie continuat și trebuie presat pentru ca societatea de salubritate să pună la dispoziție posibilitatea de colectare selectivă. Industriile verzi înseamnă industrii care consumă puțin. Pentru industriile verzi trebuie să schimbi abordarea construcțiilor industriale, a tehnologiilor care se folosesc. Firmele mari din industria auto, mari poluatoare și consumatoare de energie, proiectează fabricile noi pentru a consuma cât mai puțină energie și să producă în același timp foarte multă energie. La noi nu exista o stimulare reală a cetățenilor, nu numai a firmelor pentru energiile verzi. Trebuie voință politică. Guvernul Alternativă trebuie să își dorească să producă această schimbare radicală – o schimbare de fond. Dacă nu facem acest pas mare către industriile verzi, vom pierde și mai mult teren față de țările occidentale”. – PROMPT MEDIA
