129804 – 13072014 – „Anticorupția este garanția democrației noastre. România are încă o problemă cu aceasta. Doar sistemele anticorupție nu vor dovedi corupția. Trebuie să punem la lucru strategia națională anticorupție lăsată în Parlament din 2012, o strategie care este una dintre cele mai bune din Europa. Fiecare instituție trebuie să implementeze măsurile de prevenire a corupției. În Germania, într-o instituție în care apare un caz de corupție se face dezbatere. La noi se întoarce spatele, pentru că e colegul cu care am băut cafeaua. Comportamentul de nepăsare în fața corupției din unele instituții generează această situație”, a afirmat Cătălin Predoiu, cu prilejul dezbaterii publice „Elemente de reformă a statului de drept: 2014-2024”.
Acesta a prezentat principiile fundamentale ale reformei statului de drept în România, și a reluat problema pericolului la adresa statului de drept reprezentat de clanurile infracțional.
El s-a referit și la profesionalizarea învățământului juridic, în condițiile în care în acest moment în România există 40 de facultăți de drept, iar calitatea absolvenților este slabă. Predoiu s-a pronunțat pentru modificarea Constituției în sensul reducerii numărului de parlamentari la maximum 300 și a propus introducerea incompatibilităţii între funcţia de parlamentar şi profesia de avocat, pe durata mandatului de parlamentar.
Deputatul PNL Gabriel Andronache s-a referit la abuzurile Guvernului în privința numărului de ordonanțe de urgență în detrimentul inițiativei legislative. De asemenea, Andronache s-a referit la pericolul adoptării în Camera Deputaților a unor proiecte legislative intens criticate, care ar putea afecta grav lupta împotriva corupției – legea amnistiei, legea privind activitatea de lobby sau legea privind eliminarea incompatibilităților avocaților care dețin funcții de demnitate publică.
Gheorghe Iancu, fost Avocat al poporului, a exemplificat atacurile la adresa statului de drept prin recentele numiri în fruntea unor importante instituții publice a unor persoane care nu îndeplineau condițiile legale, numiri invalidate ulterior din cauza neconstituționalității. Iancu s-a referit, de asemenea, și la recenta ordonanță de urgență care modifică Legea Educației, arătând că mai mult de jumătate dintre dispozițiile acesteia au fost deja declarate neconstituționale prin două decizii anterioare ale CCR.
Cristina Trăilă, la rândul său, a atras atenția asupra factorului uman al dezbaterii privitoare la reforma statului de drept, arătând că în experiența statelor cu o Justiție consolidată cultura civică a cetățeanului este extrem de importantă. Trăilă a arătat că, timp de 24 de ani, reformele în ceea ce privește Justiția s-au bazat pe o „teorie a fricii”, care ar trebui înlocuită cu una a conștiinței civice.
„Am văzut că doar în momentul în care se ajunge la limita penalului indivizii reacționează, într-un fel sau altul. Te întrebi dacă doar atunci când se ajunge la această limită reacționează conștiința – sau este nevoie de o reformă a mentalităților, în realitate, ca să vorbim de un stat de drept? Tocmai pentru a avea o societate civilă reală și o conștiință civică reală, trebuie să ne întrebăm dacă nu ar fi nevoie de un vot electoral obligatoriu”, a spus doamna Trăilă.
În încheiere, Tinel Gheorghe a anunţat depunerea, de către un grup de 42 de parlamentari PDL şi PNL, a unei iniţiative legislative care simplifică procedura de reţinere a parlamentarilor. Conform acesteia, termenele în care Parlamentul trebuie să se pronunţe se scurtează la 48 de ore, iar votul în plen va fi deschis şi la vedere.
Dezbaterea „Elemente de reformă a statului de drept: 2014-2024” a fost organizată de PDL și Institutul de Studii Populare, fundația oficială a PDL, în parteneriat cu Fundația Hanns Seidel. – PROMPT MEDIA