129567 – 03072014 – Legea Educaţiei Naţionale nr.1/2011 a fost modificată, pentru a patra oară, prin OUG 49/2014, aprobată de Guvern în şedinţa din 26 iunie, iar noile măsuri se vor aplica începând cu noul an școlar, anunţă Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN).
Majoritatea amendamentelor aduse legii sunt criticate însă de profesori, doar reprezentanții sindicatelor părând a fi mulțumiți de noile prevederi.
Dacă actuala lege a fost asumată, după cum se știe, de Guvernul Boc în 2010 și a intrat în vigoare la începutul lunii ianuarie 2011, la capătul a șase luni de dezbateri intense, opoziția de atunci (PSD, PNL și PC) și reprezentanții sindicatelor criticânt îndelung modul de adoptare și apelând chiar și la arbitrajul Curții Constituționale, acum, Guvernul Ponta a rezolvat problema mult mai simplu: a adoptat o ordonanță de urgență al cărei conținut a putut fi consultat de presă doar după publicarea în Monitorul Oficial.
OUG nr. 49/2014 conține 99 de modificări, unele dintre ele de așa amploare încât mulți oameni din sistem susțin că ar fi, practic, o nouă lege.
Una dintre modificări se referă la faptul că universitățile particulare se vor înființa și la inițiativa unei persoane fizice sau a unui grup de persoane fizice. Având titlul de fondator, persoana fizică poate decide desființarea universității și, mai departe, dispune de patrimoniul acesteia (patrimoniul inițial, dar și cel dobândit ulterior, din taxele plătite de studenți). Evident, mecanismul se poate repeta la infinit. Un detaliu important privește faptul că facultățile private au, potrivit legii, asemenea celor de stat, caracter nonprofit și sunt de interes public. Or, acest caracter le aduce unele beneficii, precum neplata impozitului pe profit, TVA și altor taxe aplicabile comerțului, chiar dacă încasează sume frumoase de la studenți. În cazul desființării universității private, în loc ca patrimoniul dobândit să revină statului, el va reveni fondatorului sau fondatorilor.
În 2012, când PSD a încercat printr-un proiect de lege introducerea unei prevederi similare, surse din sistemul privat de învățământ susțineau că ar fi în joc mai mult de un miliard de euro, constând în terenuri și clădiri acumulate de universitățile particulare. Fiind vorba în 2012 de un proiect de lege, după adoptarea de către Parlament actul a putut fi atacat la Curtea Constituțională de către președintele Traian Băsescu. Judecătorii CCR au decis că proiectul nu corespunde Legii fundamentale și au vorbit de „o dublă expropriere a instituțiilor de învățământ superior particulare și confesionale în favoarea fondatorilor“. Potrivit Curții, toate bunurile dobândite ulterior înființării sunt în proprietatea universității, ca persoană juridică, iar fondatorii pot pretinde, la desființare, doar restituirea părților sociale inițiale. Acum, în cazul OUG nr.49/2014, Curtea Constituțională se va putea pronunța târziu sau chiar deloc. Spre deosebire de proiectele de legi, ordonanțele de urgență au alt regim: După adoptare, pot fi atacate la CCR doar de Avocatul Poporului.
O altă modificare: La facultate, fără Bacalaureat: Un alineat nou-introdus permite absolvenților de liceu ”care nu au susținut/nu au promovat examenul de Bacalaureat național” să urmeze cursuri de pregătire la nivelul liceelor și al universităților, sumele necesare fiind asigurate de stat din ”finanțarea de bază sau din alte surse de finanțare”. Singura condiție impusă elevilor se referă la faptul că aceștia pot beneficia doar o dată de finanțare pentru a participa la cursurile de pregătire.
De asemenea, Guvernul a decis ca, ”în cazuri temeinic justificate”, să poată fi organizată și o sesiune de Bacalaureat specială, aprobată prin ordin al ministrului Educației Naționale. Adică, o a treia sesiune. Rămâne de văzut ce poate însemna ”cazuri temeinic justificate”, deoarece ordonanța nu dă nici un indiciu în acest sens.
Ordonanța permite și organizarea nivelului de învățământ postliceal în cadrul universităților, sub forma colegiilor (pe lângă deja existentele școli postliceale cu personalitate juridică sau structuri în liceele tehnologice). Senatele universitare vor decide cifra de școlarizare și o vor comunica Ministerului Educației Naționale. Ca excepție, pentru anul școlar 2014 – 2015, colegiile din universități vor putea organiza învățământ postliceal ”doar finanțat integral de către solicitanți“.
Ia ființă, de asemenea, doctoratul la ”fără frecvență” întrucât organizarea programelor de doctorat va fi doar ”de regulă“ (adică, nu obligatorie) la forma de învățământ cu frecvență. Obligațiile referitoare la frecvență și frecvență redusă vor fi stabilite de conducerile universităților. În cazul fără frecvenței, granturile multianuale nu includ cuantumul burselor individuale. De precizat că anul trecut, majoritatea USL a respins în Parlament un proiect de lege care viza tocmai posibilitatea ca studiile de doctorat să fie organizate și la frecvență redusă. Totodată, ordonanța ușurează viața studenților și absolvenților de învățământ superior care vor să devină cadre didactice. Aceștia nu vor mai fi obligați să absolve cursurile unui master didactic cu durata de doi ani, ci vor putea opta pentru programe de formare psihopedagogică de nivel I, respectiv II. Aceste programe pot fi urmate simultan cu studiile universitare de licență.
Primarul și șeful consiliului județean pot face parte din consiliile de administrație ale școlilor
O altă prevedere spune că primarul și șeful de consilu județean pot face parte din consiliile de administrație. Până acum, în consiliile de administrație (CA) ale unităților de învățământ preșcolar și primar putea fi întâlnit doar un reprezentant al primarului. OUG 49/2014 a extins sistemul și la unitățile gimnaziale, doar că din CA va putea face parte președintele consiliului județean. Dacă nu dorește, ordonanța îi lasă posibilitatea să-și desemneze un reprezentant, pe lângă reprezentantul deja existent al consiliului județean sau al CGMB. La ședințele CA nu va mai participa decât ocazional (dacă ”se dezbat aspecte privind elevii“), cu statut de observator, un reprezentant al elevilor, fiind în schimb convocați reprezentanți ai organizațiilor sindicale. În fine, președintele CA va fi automat directorul unității de învățământ (până acum, membrii CA își alegeau președintele din rândul cadrelor didactice).
Nu în ultimul rând, terenurile și clădirile în care își desfășoară activitatea palatele și cluburile elevilor, cluburile sportive școlare (ale căror cheltuieli se finanțează de la bugetul de stat) vor putea fi trecute din domeniul public al statului în domeniul public al unității administrativ-teritoriale, la cererea consiliului județean, a CGMB sau a consiliului local, după caz.
Președintele sindicatului Spiru Haret, Marius Nistor, spune că noile prevederi sunt cele cerute de sindicate. Spre exemplu, e vorba de organizarea concursului de titularizare la nivel național, reintroducerea funcțiilor de educator și educatoare, redefinirea categoriilor de personal didactic, acordarea vechilor drepturi personalului auxiliar, modificarea cvorumului în consiliile școlare. – PROMPT MEDIA
