129561 – 03072014 – Deși actuala legislatură parlamentară arăta semnele unei activități consistente, prin lansarea unor proiecte extrem de importante, precum revizuirea Constituției, amendarea legilor electorale, descentralizarea administrativă, proiectul legii codului de conduită pentru parlamentari, rând pe rând toate aceste proiecte au fost abandonate, potrivit unui raport realizat de Institutul pentru Politici Publice (IPP).
Dezbaterea publică pe astfel de teme a fost aproape inexistentă. Legea care viza descentralizarea administrativă, de exemplu, a fost aprobată la sfârșitul anului trecut prin asumarea răspunderii Guvernului Ponta în fața Parlamentului, proiectul nefiind supus dezbaterii publice. După ce Curtea Constituțională a declarat, în luna ianuarie, legea ca fiind neconstituțională, proiectul a rămas practic blocat de atunci la Comisiile Permanente, cele care ar trebui să pună în aplicare decizia Curții și să revizuiască legea sub aspectele declarate neconstituționale.
În schimb, în percepția publică, Parlamentul este tot mai des asociat cu toate cazurile deputaților și senatorilor anchetați de către Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) pentru diverse situaţii grave, de la cazuri de corupție, conflict de interese, mită, ajungându-se inclusiv la arestări și condamnări definitive în rândul aleşilor.
Sub protecția anonimatului, votul fiind secret, majoritatea senatorilor și deputaților au respins aproape toate solicitările DNA cu privire la ridicarea imunității și începerea urmăririi penale împotriva unor colegi – parlamentari. În 17 februarie 2014 Camera Deputaților a respins cererea privind arestarea preventivă a deputatului Vlad Cosma (PSD), acuzat de trafic de influență. Voturile au fost 222 împotrivă și 105 pentru arestare. Câteva săptămâni mai târziu, în luna martie a.c., Camera Deputaților a respins, tot prin vot secret, (248 de voturi împotrivă, 108 pentru, 4 anulate) cererea procurorilor anticorupție de ridicare a imunității deputatului Daniel Chițoiu (PNL) acuzat de abuz în serviciu. La sfârșitul lunii mai, aceeași Cameră a respins și solicitarea privind încuviințarea arestării preventive a deputatului Florin Popescu (78 pentru și 224 împotrivă), acuzat de trafic de influență. În data de 2 iunie, Plenul Senatului a respins cu o majoritate covârșitoare (15 voturi pentru și 104 împotrivă) cererea Parchetului privind avizarea arestării preventive a senatorului Marius Isăilă (PSD). În fine, săptămâna trecută, DNA a cerut avizul Camerei Deputaților privind arestarea preventivă a deputatului Titi Holban, acuzat de trafic de influență (care a fost de asemenea respinsă).
Tot zilele trecute s-a înregistrat și o nouă premieră în activitatea Legislativului, anume adoptarea, de către plenul reunit al Senatului și Camerei Deputaților, a unei declarații prin care Parlamentul României solicită demisia președintelui României, în contextul implicării familiei acestuia în scandaluri de corupție respectiv arestării preventive a fratelui președintelui Traian Băsescu. Declarația a fost aprobată de către plenul reunit în data de 25 iunie, cu 344 de voturi pentru, 17 abţineri şi niciun vot împotrivă.
Votul pe proiectele de lege a fost strict politic – Neînțelegerile din cadrul coaliției de guvernare s-au reflectat și în activitatea parlamentară, multe proiecte fiind blocate deși Uniunea Social Liberală (USL) avea, în perioada acoperită de prezenta analiză, asigurată o majoritate confortabilă atât la Senat cât și la Camera Deputaților. Divergențele dintre PSD și PNL au escaladat la începutul anului, culminând cu destrămarea USL. Ieșirea PNL de la guvernare a arătat, din nou, dacă mai era nevoie, că votul asupra proiectelor de lege aflate în dezbatere în Parlament este unul strict politic, iar punctele de vedere și prioritățile senatorilor și deputaților se schimbă în funcție de adversarii politici, având prea puţină legătură cu promovarea intereselor cetățenilor pe care, teoretic, îi reprezintă în Parlament.
De exemplu, legea parteneriatului public privat (PPP), cu Guvernul condus de Victor Ponta ca inițiator. În luna decembrie 2013 proiectul de lege a fost aprobat cu voturile PSD, PNL, PC, minorități și PPDD. La începutul anului 2014, șeful statului a solicitat reexaminarea legii. În luna februarie, când USL era încă la guvernare, Senatul a aprobat legea PPP în aceeași formă ca în 2013, cu voturile acelorași partide ca și la votul anterior. La Camera Deputaților, reexaminarea legii a fost făcută în luna iunie, situația votului schimbându-se. Liberalii au votat împotriva proiectului – deși până atunci l-au susținut și aprobat atât în comisii cât și în Plen, iar deputații UDMR au aprobat legea, deși la votul anterior, când erau în opoziție, se abținuseră de la vot.
Un alt exemplu în ce priveşte considerentele politice care primează la votul din Parlament ar putea fi situația înregistrată pe Legea insolvenței. Inițiatorul proiectului este Guvernul Ponta, textul fiind propus și asumat de către Ministerul Finanțelor Publice în luna noiembrie 2013, când la conducerea Ministerului se afla Daniel Chițoiu – vicepreședinte PNL și viceprim-ministru din partea liberalilor (la acea dată). În 25 februarie 2014, Senatul a respins proiectul de lege, cu sprijinul PNL. La Camera Deputaților, legea a fost adoptată de noua majoritate parlamentară (PSD, UDMR, PP-DD, PC, minorități). Și de această dată, liberalii au votat împotrivă. Mai mult decât atât, deputații PNL au depus o sesizare de neconstituționalitate.
Parlamentul legiferează doar ce primește de la Guvern – În sesiunea care acoperă perioada februarie – iunie 2014, Legislativul a dezbătut și aprobat cu prioritate documentele primite de la Palatul Victoria. Din totalul proiectelor devenite legi, în perioada analizată, 83% au fost propuse de Guvern și doar 17% de către parlamentari. Se continuă astfel practica întâlnită și în sesiunile parlamentare anterioare. De exemplu, 89% din legile votate în perioada similară a anului trecut au avut ca inițiator Guvernul și doar 11% au fost acte normative iniţiate de către parlamentari.
Din consultarea bazei de date a Camerei Deputaților reiese că, în ultimele 5 luni, au fost înregistrate 347 de proiecte și inițiative legislative, dintre care doar 89 au fost primite de la Guvern. Cu toate acestea, 29 din cele 32 de legi aprobate și publicate deja în Monitorul Oficial în sesiunea analizată, au Guvernul ca inițiator. Alte 13 acte normative inițiate de Executiv au fost trimise la promulgare.
22 de mandate vacante, 41 de parlamentari migratori – În sesiunea parlamentară recent încheiată au fost vacantate 12 locuri de parlamentar, motivele fiind diverse, de la arestări, numiri în alte funcții, alegerea unora ca şi europarlamentari, deces. În total, din decembrie 2012 până în prezent, 22 de parlamentari au renunțat/au pierdut mandatul (8 senatori și 14 deputați). Cu mare întârziere, Guvernul a decis organizarea de alegeri parlamentare parțiale în 25 mai, fiind aleși 3 senatori și 5 deputați. În alte 8 colegii alegerile nu au fost necesare deoarece colegiile respective aveau câte 2 parlamentari aleși în decembrie 2012. Statutul parlamentarilor prevede că în astfel de cazuri nu mai pot fi organizate alegeri parțiale.
În prezent mai sunt vacante 6 locuri, întrucât parlamentarii respectivi au renunțat la mandat după data stabilită pentru alegerile parțiale. Excepție face locul rămas vacant în grupul minorităților naționale, pentru care nu se pot organiza alegeri parțiale, fiind ales la nivel național.
Migrația politică rămâne în continuare o problemă pentru care nu s-a luat nicio măsură politică. În sesiunea februarie – iunie 2014 nu mai puțin de 41 de parlamentari și-au schimbat partidul și implicit grupul parlamentar din care fac parte. Cumulat pe cele 3 sesiuni care au trecut din acest mandat, rezultă că 59 de deputați și senatori (10% din numărul total de parlamentari aleși în decembrie 2012) au migrat cel puțin o dată de la începutul mandatului. Numărul acestora ar putea fi chiar mai mare, dacă ținem cont de faptul că 7 deputați (Andrei Gerea, Nicu Marcu, Viorel Teodorescu, Sorin Teju, Viorel Palaşcă, Nicolae Alexandri și Daniel Chițoiu) au demisionat recent din PNL. Din păcate, în pofida angajamentelor publice pe care IPP le-a monitorizat în ultimii ani, nu anticipăm că fenomenul se va opri în sesiunile următoare, fiind influenţat de contextul apropierii/încheierii campaniilor electorale.
O consecință directă a migrației politice s-a putut observa la începutul sesiunii parlamentare analizate, când grupul PP-DD de la Senat a fost desființat oficial, ca urmare a faptului că 3 din cei 7 senatori PP-DD au demisionat din partid și s-au înscris în UNPR și implicit în grupul PSD din această cameră. De asemenea, grupul PDL din Camera Deputaților a pierdut 12 deputați, ca urmare a înscrierii acestora într-un alt partid.
În cele 5 luni analizate, 17 senatori au migrat la alt partid, cele mai cunoscute fiind cazurile reprezentanților PP-DD care au demisionat în bloc, fapt pentru care grupul parlamentar al acestui partid a fost desființat. Unii dintre aceștia nu sunt la prima schimbare a formaţiunii, ca de exemplu Tudor Barbu, de la preluarea mandatului de Senator, fiind deja la al treilea partid schimbat.
“În final, insistăm asupra faptului că Parlamentul trebuie să se întoarcă la rolul său fundamental – cel de legiferare și să reia discuția pe temele importante în care românii au nevoie să vadă soluții: reviziuirea Constituției, educație, sănătate, reforma administrativ – teritorială, lupta împotriva corupției. Cei mai degrabă interesați de activitatea de partid ar trebui să demisioneze și să presteze activitate de partid direct în cadrul echipei politice din care fac parte, ci nu ”subvenționați” pe banii parlamentului. Multitudinea cazurilor de senatori şi deputaţi anchetaţi de DNA ridică în discuţie responsabilitatea preşedinţilor partidelor care i-au susţinut pe aceştia să candideze, ratând astfel şansa de a trimite în parlament oameni profesionişti şi cu o conduită morală adecvată ce ar fi putut recupera din pierderea credibilităţii cetăţenilor în această importantă instituţie pentru democraţia din România”, se arată într-un comunicat al IPP. – PROMPT MEDIA
