129878 – 15072014 – Ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, a cerut convocarea unui grup de lucru format din reprezentanţi ai ministerului și cei ai Casei Naționale de Sănătate pentru gestionarea situaţiei create prin transmiterea în Parlament de către președintele Traian Băsescu, pentru reexaminare, a modificărilor la Legea Sănătății.
Potrivit unui comunicat al ministerului, transmiterea spre reexaminare a actului normativ poate crea disfuncţionalităţi în derularea programelor naţionale de sănătate.
Ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, arată că “În această situaţie se află programul de imunizare, cel de transplant, programul de depistare precoce a cancerului de col uterin, programul mamă şi copil, precum şi programul de combatere a tuberculozei”, care, de la 1 august 2014 urmează să treacă de la Ministerul Sănătății la Casa Națională de Sănătate.
Reamintim că luni președintele Traian Băsescu a trimis în Parlament pentru reexaminare modificările Legii sănătății. Printre motivele invocate se află statutul juridic privilegiat, sub aspectul răspunderii penale, pe care l-ar dobândi medicii, ceea ce contravine principiului constituțional al egalităţii în drepturi a cetăţenilor: ”cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”.
Potrivit motivării președintelui, în măsura în care anumite subiecte de drept sunt favorizate, prin efectul unei dispoziţii legale adoptată în considerarea lor şi aplicabile numai în ceea ce le priveşte, dispoziţiile legale în cauză nesocotesc principiul constituţional potrivit căruia „nimeni nu este mai presus de lege”.
Traian Băsescu consideră că prin modificarea Legii Sănătății, medicilor li se diminuează răspunderea penală pentru toate infracţiunile la care subiectul activ este un funcţionar public, în sensul legii penale.
”(…) prin aceste prevederi legiuitorul afectează protecţia penală acordată unor valori sociale deosebit de importante. Fenomenul corupţiei este considerat a fi una dintre cele mai grave ameninţări cu privire la instituţiile statului de drept, democraţie, drepturile omului, echitatea şi justiţia socială, cu efecte negative asupra activităţii autorităţilor şi instituţiilor publice şi asupra funcţionării economiei de piaţă. Corupţia se constituie într-un obstacol al dezvoltării economice a statului şi compromite stabilitatea instituţiilor democratice şi fundamentul moral al societăţii. De aceea, politica penală a statului trebuie să fie aceea de a intensifica eforturile în scopul adoptării unor acte normative în materia combaterii corupţiei, care, printre altele, să prevadă incriminarea coordonată a tuturor infracţiunilor de corupţie, nu de a submina aceste eforturi prin scutirea ori diminuarea răspunderii penale a anumitor categorii socio-profesionale”.
– PROMPT MEDIA
