129958 – 17072014 – Primul raport cuprinzător referitor la politicile privind alimentația în școli în Europa a fost dat publicitții de Centrul Comun de Cercetare. Cercetarea face parte din strategia europeană pentru reducerea obezității infantile. Potrivit studiului, țările europene recunosc contribuția importantă a alimentației în școli la sănătatea, dezvoltarea și performanțele școlare ale copiilor. Toate țările cuprinse în studiu (cele 28 de state membre ale Uniunii Europene + Norvegia și Elveția) au orientări privind alimentația în școli, deși orientările respective variază considerabil. Măsurile naționale care vizează promovarea dietelor sănătoase în școli variază de la orientări facultative privind dimensiunile porțiilor, de exemplu, la interdicții totale, inclusiv în ceea ce privește comercializarea, ale distribuitoarelor automate și ale băuturilor îndulcite cu zahăr.
Datele raportului arată că aproape o treime dintre copiii europeni sunt supraponderali sau obezi și, prin urmare, riscă să contracteze boli care pot fi prevenite, inclusiv diabetul de tip 2.
Raportul analizează cele mai recente documente de politică naționale care constituie standarde și orientări privind alimentele din școlile primare și secundare. Raportul descrie aceste politici pe baza unor criterii comune, precum alimentele permise sau interzise, nivelul substanțelor nutritive, structurile pentru servit masa, serviciile de alimentație publică și restricțiile privind comercializarea.
Peste 90 % dintre politicile studiate conțin standarde bazate pe alimente, menite a asigura meniuri echilibrate. Acestea sunt urmate de orientări privind dimensiunea porțiilor (76 %) și de standarde bazate pe substanțele nutritive pentru prânz (65 %). Sunt foarte des întâlnite restricțiile sau recomandările legate de disponibilitatea băuturilor (65-82 %), majoritatea sprijinind accesul (gratuit) la apă potabilă proaspătă și limitând sau interzicând în mod specific băuturile răcoritoare (îndulcite cu zahăr).
Îmbunătățirea nutriției copiilor, învățarea unui regim alimentar și a unor obiceiuri de viață sănătoase, precum și reducerea sau prevenirea obezității infantile sunt obiectivele principale generale împărtășite de majoritatea țărilor.
Dulciurile și gustările aromatizate sunt restricționate în majoritatea politicilor, care variază de la permiterea ocazională a acestor gustări la interdicții complete.
Măsurarea rezultatelor politicii privind alimentația în școli este impusă sau recomandată în 59 % dintre politici. Furnizarea de alimente în școli și procentajul copiilor care mănâncă la școală sunt rezultatele cel mai des întâlnite între cele care trebuie măsurate.
Aportul de energie și aportul de grăsimi sunt cei mai comuni parametri incluși în standardele pentru prânz bazate pe energie/substanțe nutritive (utilizați în 65 % și, respectiv, în 56 % din totalul politicilor).
Oferta distribuitoarelor automate este restricționată în aproximativ jumătate dintre țările studiate. Măsurile variază de la cele care recomandă opțiuni mai sănătoase în privința alimentelor oferite de distribuitoarele automate la cele care interzic alimentele nesănătoase din automate și la cele care interzic cu totul prezența automatelor în incintele școlilor.
Limitarea comercializării alimentelor nesănătoase constituie, de asemenea, o practică obișnuită.
Inventarierea politicilor privind alimentația în școli s-a realizat cu ajutorul Grupului la nivel înalt pentru nutriție și activitate fizică al UE, în sprijinul Strategiei pentru Europa privind problemele de sănătate legate de alimentație, excesul de greutate și obezitate, din 2007, precum și în sprijinul Planului de acțiune al UE privind obezitatea infantilă 2014-2020.
Recent, Ministerul Sănătății din România a dat publicității concluziile unui raport privind obezitatea în rândul copiilor români, studiu care face parte din proiectul European Childhood Obesity Surveillance Initiative (COSI), coordonat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. –PROMPT MEDIA
