126929 – 18032014 – Ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, a participat la Bruxelles la reuniunea miniştrilor afacerilor externe din statele membre ale UE, care a dezbătut criza din Ucraina, pregătirea Summit-ului UE-Africa (2-3 aprilie 2014), precum şi diplomaţia energetică. reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate şi vicepreşedinte al Comisiei Europene, Catherine Ashton, a informat despre ultimele evoluţii din dosarul iranian.
Discuţiile despre Ucraina au vizat modalităţile prin care UE va continua, pe mai multe paliere, demersurile de soluţionare a crizei, pe cale diplomatică, în coordonare cu partenerii internaţionali, dar şi răspunsul UE în linie cu deciziile Consiliului European extraordinar din 6 martie 2014.
Şefii diplomaţiilor europene au reafirmat sprijinul pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei. Au respins ca ilegal şi ilegitim aşa-zisul referendum din Crimeea, a cărui desfăşurare şi scop încalcă nu doar prevederile Constituţiei Ucrainei, ci şi prevederile dreptului internaţional. A fost reiterată decizia UE de a acorda sprijin şi asistenţă autorităţilor ucrainene, inclusiv de natură economică şi financiară, alături de alţi parteneri şi instituţii internaţionale.
Ca parte a angajamentului autorităţilor legitime de la Kiev pe calea democratică şi parcursul european, miniştrii au evidenţiat necesitatea continuării procesului de reforme interne, combaterea corupţiei şi asigurarea dialogului politic, dar şi garantarea respectării drepturilor tuturor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. S-a degajat consens privind utilitatea constituirii unei misiuni de observatori OSCE, care să se deplaseze în Ucraina. În context, miniştrii de externe participanţi la reuniune au reiterat necesitatea ca autorităţile de la Moscova să stabilească un dialog direct şi constructiv cu autorităţile de la Kiev, pentru a evita escaladarea situaţiei şi pentru a încuraja negocierea unei soluţii politice.
Alături de omologii săi europeni, ministrul Titus Corlăţean a subliniat susţinerea deplină pe care România o acordă independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale statului vecin,
evidenţiind îngrijorarea profundă faţă de riscul extinderii instabilităţii în regiune. A condamnat ferm caracterul ilegal al aşa-zisului referendum din Crimeea, subliniind invaliditatea invocării, de către Federaţia Rusă, a „dreptului” de a acorda protecţie etnicilor ruşi din regiune, fapt respins de altfel, la nivel de principiu, de Comisia de la Veneţia, în 2008, în cazul intervenţiei militare ruse pe teritoriul Georgiei. Titus Corlățean a atras atenţia asupra riscurilor situaţiei actuale din
Crimeea, ce ar putea constitui un precedent deosebit de grav în schimbarea frontierelor unui stat prin utilizarea forţei militare, cu încălcarea dreptului internaţional şi totodată violarea acordurilor interne (1954) şi internaţionale (2004) ce reglementează statutul R.A. Crimeea şi frontierele statului ucrainean.
În contextul actual, şeful diplomaţiei române, alături de ceilalţi miniştri europeni de externe, a subliniat importanţa accelerării procesului de semnare a Acordului de Asociere şi a Acordului de liber schimb între UE şi Republica Moldova, precum şi între UE şi Georgia.
Miniştrii au adoptat în unanimitate documentele juridice vizând un prim set de măsuri restrictive vizând persoane responsabile de acte ce conduc la violarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei. Acesta reprezintă un prim pas în implementarea deciziei şefilor de state şi guverne, din cadrul reuniunii extraordinare din 6 martie 2014. Şefii diplomaţiilor europene au reafirmat disponibilitatea UE de a continua demersurile diplomatice şi politice de angajare a Federaţiei Ruse, cu scopul de-escaladării situaţiei şi identificării unei soluţii politice la actuala criză. Au fost adoptate Concluzii ale Consiliului.
Ministrul Titus Corlăţean a făcut o prezentare a poziţiei şi intereselor României în materie de securitate energetică, inclusiv în plan regional, subliniind necesitatea utilizării de către statele membre a tuturor resurselor naţionale disponibile în acest sens (energie regenerabilă, gaz natural, gaz neconvenţional, energie nucleară etc.).
În acest context, comisarul Oettinger a exprimat aprecierea Comisiei Europene pentru acţiunile Guvernului României în direcţia asigurării interconectărilor energetice cu Republica Moldova, reconfirmând sprijinul Comisiei Europene pentru realizarea acestor proiecte, potrivit unui comunicat al MAE. – PROMPT MEDIA
