126318 – 21022014 – Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de Simion Florea Marian, unul din etnologii importanţi ai începutului de secol XX, ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani – obicei pe care ţăranii îl repetau în fiecare început de primăvară ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului. Copiilor li se lega o monedă de argint la mână cu un fir răsucit de lână sau de bumbac alb şi roşu, ca să fie feriţi de boală, pe care aceştia îl legau, după 12 zile, în pom, ca să fie pomul roditor, iar vitelor li se agăţa acelaşi fir roşu cu alb, ca să fie sănătoase şi, la fel, bune de rod. Preluat de lumea urbană şi devenit modă, firul de bumbac, uneori fir de argint sau de aur, este purtat drept colier şi podoabă, ţinut la piept, primit ca suvenir şi, mai nou, cadou.
Povestea mărţişorului supravieţuieşte, în diferite forme, până în contemporaneitate: de la firul simplu răsucit în alb şi roşu, până la mărţişorul virtual.
De câţiva ani, Târgul mărţişorului de la Muzeul Ţăranului nu mai face parte din categoria târgurilor mici, specializate, dat fiind că, în tot acest timp, au fost primite la fiecare nouă ediţie, peste 500 de solicitări de participare, potrivit unui comunicat al Muzeului Ţăranului Român. Intrat în obişnuinţa publicului bucureştean, Târgul mărţişorului a oferit publicului, prin criteriile de selecţie care au vizat valoarea obiectului handmade şi inovaţia, un grad de creativitate care a situat participanţii în sfera artistică şi a unui meşteşug capabil să fie reînnoit cu diverse valenţe şi să comunice cu expresivitate, imaginaţie, simţ al umorului, o bună stăpânire a materiilor cu care sunt create.
În toţi aceşti ani, organizatorii au obişnuit publicul cu o ofertă foarte bogată, uşor reperabilă prin diversitatea şi unicitatea mărţişoarelor, fie că au avut ca sursă de influenţă lumea ţărănească, fie că au conturat noi forme ale creativităţii urbane (de la obiectul manufacturat, la amprenta unui design contemporan, de la semnul zodiacal sau trifoiul norocos la banda desenată sau personaje din mitologia ţărănească şi urbană). Am fost mereu interesaţi şi de aducerea în atenţia publicului cumpărător a anumitor categorii de mărţişoare care trimit la o serie de revizitări ale trecutului recent, ca de exemplu, mărţişorul de oraş, mărţişorul rustic, mărţişorul croşetat sau tip goblen, mărţişorul de Fond Plastic, mărţişorul tradiţiilor reinventate sau miniaturile din sticlă ale anilor optzeci, ca un contrapunct la creaţiile ultimilor ani în care principala expresie este cea a obiectului handmade. Povestea mărţişorului a continuat să se re/scrie în şnururi simple alb-roşii, monede prinse în cusături, fire de lână, fetru, lut şi lemn, hârtie manuală, piele, plastic, metal şi, în fine, orice materii reciclate şi interesant exploatate.
Ca de obicei, târgul va fi însoţit cu gusturi proaspete şi dulci de turtă dulce, kürtős kalács, mere şi prăjituri de casă, suc natural de mere, miere şi dulceţuri.
La târg sun invitate, în limita spaţiului disponibil pentru acestea, şcoli, fundaţii, asociaţii, organizaţii care au ca obiect de activitate acţiuni cu caracter umanitar sau de sprijin pentru categorii defavorizate.
Târgul mărţişorului se va desfăşura în perioada 27 februarie. 2 martie 2014, cu program zilnic de vizitare între orele 10.00 şi 18.00.
Preţul bileteor de intrare este 4 lei, iar pentru elevi, studenţi şi pensionari – 2 lei. – PROMPT MEDIA
