126283 – 20022014 – „Este dezirabil sa se ajunga la cristalizarea unui cvasiconsens politic intern cu privire la principalele coordonate ale adoptarii euro, iar acestea sa fie respectate si urmarite in mod consecvent , evitandu-se orice derapaje, dincolo de orizontul ingust al unui ciclu electoral. Ar putea fi oportuna plasarea datei tinta pentru intrarea in zona euro la/catre finalul unei perioade de relativa acalmie politica din perspectiva ciclului electoral. Perioada cea mai calma din punct de vedere electoral ar fi 2021-2023 (trei ani consecutivi fara alegeri”, a spus joi Mugur Isarescu, in cadrul ceremoniei de acordare al celui de-al 16-lea titlu de Doctor Honoris Causa al Universitatii Bucuresti. La festivitate au participat premierul Victor Ponta, ministrii Maria Grapini si Daniel Constantin, inalti reprezentanti ai Bisericii Ortodoxe, membri ai CA al BNR s.a.
“Daca intri intr-un magazin din Franta, vezi ca preturile in euro sunt cam la acelasi nivel cu cele din Romania exprimate in lei. Deci, de peste 4 ori mai mari. Pana pe la Snagov, zona ar putea absorbi trecerea la euro, dar dincolo de Snagov….? Daca am lua doar zona Bucuresti, am putea compara gradul de dezvoltare cu Lisabona sau Berlin. Dar daca mergem la 30 de kilometri de Capitala, lucrurile se schimba. Atat presedintele cat si premierul au dat ca tinta 2018, ceea ce reprezinta un consens politic. Dar dincolo de vointa mai trebuie sa ne uitam si la putinta. Amanarea momentului trecerii la euro pare justificata, inclusiv din perspectiva zonei euro. O extindere prea rpida a acesteia ar putea gener accentuarea tendintelor centrifuge existente in actuala configuratie: s-ar ajunge la un numar mai mare de tari situate „la periferie” in conditiile mentinerii aceluiasi numar de state in „centru” Totodata, ar exista riscul de a se produce o demotivare a factorilor de decizie la nivelul tarilor nou intrare in zona euro in ceea ce priveste implementarea reformelor economice necesare: obiectivul adoptarii euro poate actiona ca o ancora mai eficace pentru astfel de politici dect statutul de membru al zonei euro. Au aparut insa si costuri directe ale intrarii in zona euro, provocate de criza datoriilor suverane si de instituirea mecanismelor de rezolutie. Din punct de vedere politic este dificil sa i se explice publicului necesitatea contributiei financiare la mecanisme de care deocamdata beneficiaza tari mai bogate (ilustrativa in acest sens este caderea Guvernului Radicova in Slovacia in 2011). Romania indeplineste in prezent 3 din cele 4 criterii de l Maastricht: sustenabilitatea pozitiei fiscale, convergenta ratelor dobanzilor pe termen lung si stabilitatea cursului de schimb.In privinta criteriului stabilitatii preturilor este probabila satisfacerea acestuia in 2014. Progrese substantiale sunt necesare si in planul reformelor structurale. Se impun continuarea procesului de privatizare sau restructurare a companiilor de stat, cresterea flexibilitatii pietei muncii si a gradului de ocupre precum si finalizarea liberalizarii preturilor administrate(in 2014-2017 pentru energie electrica si in 2014-2018 pentru gaze naturale”, a spus guvernatorul BNR. – PROMPT MEDIA
