126090 – 13022014 – “Judecătoarele Liliana Bădescu, Veronica Cîrstoiu şi Dumitriţa Piciarcă, toate de la Curtea de Apel Bucureşti, sunt urmărite penal de DNA pentru abuz în serviciu. Cele trei judecătoare sunt suspectate după ce au decis scoatere de sub urmărire penală, în 2012, în cazul Dinel Staicu.
Cele trei judecătoare au admis contestația în anulare depusă de Dinel Nuţu (fost Staicu) față de o hotărâre prin care, anterior, un alt complet al aceleiași instanțe îl condamnase definitiv la 7 ani de închisoare. Admițându-i-se contestația, Dinel Nuţu (Staicu) a obținut un avantaj patrimonial, prin desființarea obligațiilor civile (18.839.684,5 lei) către Banca Internaţională a Religiilor (prin lichidator judiciar R.V.A. Insolvency Specialists S.P.R.L.), cu caracter definitiv, cu consecința vătămării intereselor legale ale părții civile. Efectele aceleiași hotărâri judecătorești s-au constituit într-un ajutor efectiv dat lui Dinel Nuţu, căruia i s-a anulat obligația de a executa pedeapsa definitivă din dosarul penal nr. 14165/4/2006, în care fusese condamnat pentru complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă continuată.
La admiterea contestației în anulare, cele trei judecătoare au invocat autoritatea de lucru judecat, respectiv că, anterior pronunțării definitive a pedepsei de condamnare a lui Dinel Nuţu de Curtea de Apel București, o altă instanță de judecată, respectiv Curtea de Apel Craiova ar fi pronunțat o decizie opusă, așadar favorabilă condamnatului, pentru aceleași fapte.
Față de această împrejurare, procurorii, în ordonanța prin care se dispune efectuarea urmăririi penale, au apreciat că toate cele trei suspecte, în calitatea lor de magistrat, și-au îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu deoarece: hotărârile judecătorești ale celor două instanțe (Curtea de Apel București și Curtea de Apel Craiova ) nu privesc aceeași faptă (astfel, hotărârea judecătorească a Curții de Apel Craiova a avut ca obiect o procedură de contestare a legalității și temeiniciei unei rezoluții prin care s-a dispus, cu referire la Dinel Nuţu, neînceperea urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de evaziune fiscală, asocierea pentru săvârșirea de infracțiuni și spălare de bani); pe de altă parte, hotărârea judecătorească a Curții de apel București a avut ca obiect judecarea cauzei în care, printre alții, Dinel Nuţu a fost trimis în judecată pentru complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor,
În aceste condiții, se arată în ordonanță, diferențele existente între cele două cauze ar fi de natura evidenței, neexistând nici măcar o suprapunere de acte materiale. Astfel, faptele au fost comise în perioade de timp diferite (iulie 1999 – februarie 2000 și, respectiv, 10 ianuarie 2001 – martie 2002), au primit încadrări juridice diferite și privesc activități de serviciu desfășurate în mod nelegal în cadrul unor societăți comerciale diferite (Banca Internațională a Religiilor și, respectiv, Banca Populară Rich Bank Cooperativa de Credit), singura legătură existentă între cele două cauze fiind cea a subiectului activ Dinel Nuţu.
În plus, se arată în ordonanță, pe calea extraordinară de atac a contestației în anulare, cele trei judecătoare ar fi procedat la o rejudecare unei hotărâri definitive, criticând motivarea instanței de recurs (completul care pronunțase condamnarea definitivă). Aceasta, deoarece excepția autorității de lucru judecat se invocase și în fața instanțelor de apel și recurs, cele care au pronunțat hotărârile de condamnare, dar nu fusese admisă ca argument de respectivele instanțe.
În cursul lunii februarie 2014, celor trei judecătoare li s-a adus la cunoștință calitatea de suspect. – PROMPT MEDIA
