123439 – 15102013 – SUA ar putea deveni prima ţară occidentală care intră în default după Germania nazistă în 1933, dacă impasul din Congresul american privind creşterea plafonului de îndatorare va pune statul federal american în postura de a nu-şi putea plăti datoriile la scadenţă.
Congresul american are tot mai puţin timp pentru a depăşi un impas politic care riscă să împingă SUA în situaţia de a nu-şi plăti datoriile dacă limita de împrumut a ţării nu este majorată pe 17 octombrie.
Liderii democraţi şi republicani din Senat au continuat luni să lucreze la detaliile unui acord care ar împiedica intrarea ţării în default şi ar pune capăt unei opriri parţiale a activităţii statului federal, aflată deja în a 15-a zi. Un acord, care va necesita însă susţinerea membrilor legislativului american, ar putea fi anunţat chiar de marţi, notează Bloomberg.
O întâlnire prevăzută pentru luni după-amiază între preşedintele Barack Obama şi liderii din Congres privind un compromis bugetar a fost amânatâ, a transmis Casa Albă, fără a oferi o nouă dată.
Preşedinţia americană a lăsat să se înţeleagă că amânarea acestei reuniuni nu constituie un semn negativ, subliniind că a luat decizia „pentru a permite liderilor Senatului să continue să realizeze progrese importante către o soluţie în vederea ridicării plafonului datoriei şi redeschiderii administraţiei”.
Chiar înainte de acest anunţ, liderul majorităţii democrate din Senat, Harry Reid, şi liderul minorităţii republicane, Mitch McConnell, şi-au declarat optimismul faţă de posibilitatea de a ajunge la o soluţie în ceea ce priveşte criza politică care paralizează Washingtonul de două săptămâni.
Germania a încetat unilateral să mai achite scadenţele datoriei pe termen lung la 6 mai 1933, la numai trei luni după ce Adolf Hitler a fost instalat în postul de cancelar. Neplata datoriilor l-a ajutat pe Hitler să-şi consolideze forţele, după ani de instabilitate politică în care Republica de la Weimar s-a luptat cu îndatorarea ridicată. Datoria uriaşă a Germaniei ca urmare a reparţiilor de război a declanşat hiperinflaţie, blocaje politice şi de finanţare şi a adus naziştii la putere, iar ulterior default-ul.
Un default al SUA, cea mai mare economie a lumii, riscă să genereze consecinţe devastatoare la nivel global, cu prăbuşiri pe burse din Brazilia până în Elveţia şi blocarea pieţei de 5.000 de miliarde de dolari a datoriei emise de Trezoreria SUA. Costurile de împrumut ar creşte puternic, rolul dolarului de monedă de rezervă a lumii ar fi pus la îndoială, iar economiile SUA şi ale altor ţări ar risca să intre în recesiune.
După 17 octombrie, SUA vor avea lichidităţi de 30 de miliarde de dolari, la care se vor adăuga veniturile la buget, iar statul ar putea ajunge în situaţia de a nu putea plăti scadenţele în intervalul 22-31 octombrie, potrivit Biroului pentru Buget din Congres.
Băncile centrale au început să-şi facă planuri de urgenţă pentru a păstra pieţele financiare funcţionale în cazul în care Statele Unite nu-şi vor putea achita la scadenţă datoriile, situaţie care va pune obligaţiunile folosite ca referinţă la nivel global în situaţia de default.
Liderii băncilor centrale au discutat posibile măsuri de răspuns la întâlnirea anuală a Fondului Monetar Internaţional (FMI), de la sfârşitul săptămânii trecute, au declarat două surse apropiate situaţiei pentru Bloomberg. Discuţiile au continuat şi după ce bancherii au părăsit reuniunea de la Washington.
„Doar pentru că în trecut a fost rezolvată întotdeauna, nu înseamnă că nu trebuie să facem plauri de urgenţă. (…) Mă aştept ca Banca Angliei să se pregătească. Mă aştept ca sectorul privat să facă acelaşi lucru, iar în alte ţări situaţia să fie similară”, a declarat Jon Cunliffe, care va prelua din noiembrie funcţia de viceguvernator pentru stabilitate financiară la Banca Angliei.
Răspunsul iniţial al băncilor centrale la o eventuală intrare a SUA în default ar fi asemănător cu acţiunile întreprinse după colapsul băncii americane Lehman Brothers în 2008. La momentul respectiv, băncile centrale s-aua angajat să asigure lichiditate suficientă, au redus cerinţele pentru garanţiile cerute la acordarea de finanţare şi au deschis linii de swap între ele pentru a-şi asigura un necesar suficient de monedă.
Datoriile SUA către creditori sunt, însă, de câteva zeci de ori mai mari decât cele ale Lehman la momentul falimentului.
„Banca are la dispoziţie o serie de instrumente prin care să se asigure că sistemul operează normal, că lichiditatea se menţine în condiţii normale în orice situaţie”, a declarat, vineri, guvernatorul Băncii Canadei, Stephen Poloz. Oficialul a refuzat să dea detalii.
Reprezentanţii băncilor centrale au avut oportunitatea de a discuta despre ameninţarea unui default chiar cu preşedintele Rezervei Federale a SUA (Fed), Ben Bernanke, în timpul unui prânz organizat de acesta pentru omologii săi sâmbătă, în contextul întâlnirilor de la FMI, notează Bloomberg. – www.promptmedia.ro
