– 123600 – 22102013 – O treime din fondul forestier aflat acum în proprietatea statului român ar putea trece în proprietate privată după finalizarea procesului de restituire a proprietăților conform noii Legi 165/2013. Adam Crăciunescu, directorul general al Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva, afirma în august că statul român a retrocedat foarte mult: din 6.470.000 ha de păduri câte erau inițial în administrarea statului, la ora actuală mai există 3.248.000 ha. Dintre acestea dacă toate solicitările de restituire s-ar dovedi îndreptățite și ar fi puse în executare, se estimează că încă un milion de hectare ar ieși din fondul forestier al statului, ceea ce înseamnă că statului i-ar rămâne sub suprafaţa existentă în 1948.
Potrivit directorului Romsilva, în mod normal România trebuia să aibă un plus de terenuri forestiere, pentru că nu toţi proprietarii care au pierdut proprietăţile imediat după război au mai depus cereri de restituire. Numeroasele litigii însă, de tot felul, din care unele susţinute cu documente, altele nu, i-au pus, de multe ori, pe reprezentanții Romsilva într-o situaţie foarte delicată în comisiile locale, atunci când trebuie să pună la dispoziţie aceste terenuri.
În materialele care urmează vom încerca tragem un semnal de alarmă în legătură cu cât de ciudată poate ajunge, la un moment dat, această situație și cum se prefigurează apariția noii categorii de ”băieți deștepți” ai pădurilor.
Primul județ în care am poposit este Argeșul, acolo unde problema restituirii pădurilor este de notorietate printre ”specialiștii” din branșă.
Direcția Silvică Pitești se judecă la ora actuală cu diverse persoane care se consideră îndreptățite să intre în posesia terenurilor împădurite.
Presa locală scrie despre anchetele privind punerile în posesie în Pădurea Trivale și la atenția pe care procurorii au început să o arate diferitelor dosare aflate pe rolul instanțelor, precum și rapoartelor privind punerile în posesie ilegale semnalate de Curtea de Conturi. Interesant este că reprezentanții autorităților care au avut de-a lungul timpului această responsabilitate se spală rând pe rând pe mâini de această problemă. Unul dintre campionii argeșeni ai împroprietăririlor pare a fi Răzvan Grigorescu, care cere prin instanță aproximativ 1.000 de hectare (pădure, gol alpin și fânețe) la Nucșoara. Înarmat cu un dosar de drepturi litigioase (pe care le-a cumpărat cu 30.000 de lei), Grigorescu a cerut recunoașterea dreptului de proprietate în locul lui Paul Gheorghe-Dimitrie (moștenitorul lui Paul N. Paul, moștenitorul lui Nae N. Paul). Se pare însă că expertizele cadastrale și topografice realizate în dosar de Petre Caplan (și care atestă că în 1949 Paul N. Paul ar fi fost înscris în Registrul Agricol cu 1.426 de hectare) nu sunt tocmai conforme cu adevărul, motiv pentru care s-a cerut strămutarea dosarului la Alba Iulia. Aceeași manevră a strămutării dosarului a fost folosită de Răzvan Grigorescu și în 2009, când a cerut 150 de hectare de pădure în zona Arefu (aproape de barajul Vidraru) în locul unui teren de la Albești. De remarcat că schimbarea amplasamentului celor două terenuri a fost aprobată de fostul prefect de Argeș, Gogu Davidescu,
(președintele Comisiei de Fond Funciar la vremea respectivă), în ciuda semnalelor de neconstituționalitate care i-ai fost indicate de subalterni.
În acest moment, Direcția Silvică Argeș încearcă să repare, dacă se mai poate face ceva, din erorile, deliberate sau nu, comise în ultimul deceniu. Ocoalele silvice s-au rezit că de-a lungul anilor pădurile au fost trecute, încet, încet, din proprietea statului în proprietate privată, în multe situații în baza unor documente și expertize, cel puțin dubioase.
Spre exepmlu, în dosarul 696/205/2011 aflat pe rolul Judecătoriei Câmpulung, Direcția Silvică Argeș încearcă să recupereze două suprafețe de pădure care au aparținut Ocolului Silvic Aninoasa, trecute în proprietatea privată a moștenitorilor Prislopeni, prin acte și expertize suspectate că sunt false, întocmite de expertul Valerică Dumitrescu.
Cazul a fost semnalat ministrului Mediului, Rovana Plumb, printr-o interpelare parlamentară, cerându-se nu numai investigarea cazului, ci și oprirea, până nu este prea târziu, a defrișărilor (favorizate de tergiversarea judecării, provocate de proprietari) de pe aceste suprafețe.
Un dosar asemănător – 6130/280/2010 – aflat la Judecătoria Pitești, Direcția Silvică Argeș cere anularea titlului de proprietate emis pe numele Păunicăi Rozaș, considerând că punerea în posesie (pe baza expertizelor întocmite tot de Petra Caplan) este ilegală.
O altă speță – 12650/231/2011 – de data aceasta pe rolul Judecătoriei Focșani, vizează recuperarea, de către Direcția Silvică Argeș, a 300 de hectare de pădure, trecute la Obștea Slănic (în baza unor expertize false întocmite de … focșănenii Eusebiu Martiniuc și Vasile Moraru).
Cel mai mare scandal din domeniul silvic argeşean a început în 2005, când cunoscutul om de afaceri piteștean Gheorghe Ciuciu, ca procurator al brașoveanului Ion Rădulescu, a revendicat întreaga pădure de la Mozacu, inclusiv cabana, estimate la peste 7 milioane de euro.
Directorul Direcţiei Silvice de la acea vreme, Gheorghe (Gogu) Davidescu, susţinea că Ciuciu a prezentat în instanţă hârtii fără valoare: „E un act chior. Spun asta pentru că noi am dovedit în instanţă că pădurea de la Mozacu a aparţinut întotdeauna statului. El a venit cu o hârtie pe care nu ştim de unde a obţinut-o în care era vorba de un pârâu, de o pădure situată în altă zonă, nu cea de la Mozacu. Nu ştiu de ce Tribunalul Argeş a trimis procesul spre rejudecare, în loc să-i respingă acţiunea lui Ciuciu, aşa cum a făcut Judecătoria Costeşti. În cauză s-au făcut şi expertize care au demonstrat că noi avem dreptate”.
Se pare că de aceste ”succese” nu sunt străini Petre Caplan, un redutabil specialist local în topografii cadastrale, dar și un cunoscător al hotelului ”La John” din Vama Veche, și
avocatul Narcis Sofianu, un apropiat al lui Ciuciu Jr. Un alt scandal, la fel de mare, în plan local a fost legat de celebra Pădure Trivale, un adevărat simbol al Piteștiului. Despre scamatoriile petrecute cu pădurea de lângă Pitești s-au scris zeci de materiale, soldate cu procese pentru ziariștii care au îndrăznit să aducă problema în atenția opiniei publice și a autorităților. Acum, Direcția Silvică încearcă să recupereze, prin instanțe, ceea ce se mai poate recupera, cerând anularea titlurilor de proprietate emise începând cu 2007 în favoarea lui Ștefan Gheorghe, Sânziana Pricopie, Elisabeta Costache, Livia Dumitrescu și Maria Jianul. Se pare că aceștia avuseseră terenuri pe alte amplasamente, dar, cu acceptul autorităților, a se citi Comisia de Fond Funciar, au fost puși în posesie în pădurea statului.
Raportul de audit al Curții de Conturi a României privind „Situația patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990-2012” menționează, negru pe alb, că s-au efectuat „atribuiri preferenţiale de amplasamente în pădurea Trivale, urmărindu-se realizarea de beneficii imobiliare”. Totodată, experții Curtii de Conturi au precizat foarte clar: „În perioada 2001-2005, s-au făcut reconstituiri după autori diferiţi, deşi autorul deposedat era unul singur, în scopul de a se trece peste limita de 10 ha pădure impusă de legislaţia în vigoare la acea dată. Prin aceste metode, s-au reconstituit drepturi de proprietate în UP II Trivale în suprafaţă de 192,5 ha deşi această pădure a fost dintotdeauna a statului și, prin urmare, nu a putut fi deposedat abuziv niciun fost proprietar particular”.
Pentru a stopa tăierile și distrugerea acestui simbol al Argeșului, în 2010 autoritățile au început demersurile pentru declararea Pădurii Trivale ca arie protejată. De fiecare dată au existat pretexte pentru a tergiversa luarea unei decizii. În urmă cu o lună, deputatul Andrei Gerea a reluat demersurile și a cerut explicații din partea ministerului Mediului, Rovana Plumb. Deşi Ministrul Mediului şi Pădurilor, Rovana Plumb, însoţită de ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, au anunţat pe 4 decembrie 2012, la Piteşti, că Pădurea Trivale va fi desemnată rezervaţie naturală, acest lucru nu s-a întâmplat nici până azi.
Mai mult, un proiect de ordonanţă aflat pe masa Guvernului lasă fără protecţie ariile naturale protejate din România în faţa intereselor imobiliare, proiect care va afecta grav Pădurea Trivale. Este una dintre cele mai dure lovituri aplicate naturii din ultimii 20 de ani, afirmă reprezentanţiii ONG-urilor din domeniu. – www.promptmedia.ro
