– 123670 – 24102013 – Restituirea proprietăților poate fi păguboasă pentru statul român și dacă se retrocedează și dacă nu se retrocedează. Dincolo de arhicunoscuta afacere a cumpărării de drepturi litigioase, la Dolj, spre exemplu, există un caz care demonstrează, din păcate, cum inacțiunea unor reprezentanți ai statului sau tergiversarea unor activități poate scoate bani din visteria statului, însă în cele din urmă banii sunt tot din buzunarul fiecăruia dintre noi.
La Craiova este déjà arhicunoscut cazul fostului director al Direcţiei Verificării Legalităţii Actelor de la Prefectură, cercetat pentru implicare în retrocedarea către o singură persoană a circa 2.000 de hectare de pădure și acuzat de abuz în serviciu.
Povestea pădurii lui Nae Dorian (supranumit în plan local și Becali de Ghidici)- la care ar avea dreptul în urma cumpărării drepturilor litigioase ale foştilor proprietari – este destul de încurcată. În prima fază, acesta ar fi solicitat, în numele mamei sale Cornelia Cocoș, 1.197 de hectare de fond forestier. Autorităţile silvice şi Prefectura Dolj i-au recunoscut însă doar 506 hectare. Restul suprafeței de pădure a făcut obiectul altei dispute aprinse. O expertiză i-a dat dreptate lui Nae Dorian, îndreptăţindu-l să primească şi această suprafaţă de pădure, însă silvicultorii s-au opus, susţinând că experţii au „mutat“ pădurea şi că, potrivit documentelor, terenul la care acesta ar avea dreptul ar fi, de fapt, o zonă mlăştinoasă.
Silvicultorul șef care, la acea vreme, conducea Ocolul Silvic Poiana Mare şi reprezenta Direcţia Silvică Dolj în Comisia de Aplicare a Legii nr. 247/2005 era, nici mai mult, nici mai puțin, decât actualul primar al comunei Piscu Vechi, Ștefan Decă, un personaj despre care se spune că se afla la concurență cu Nae Dorian pentru cumpărarea drepturilor succesorale pentru respectivele terenuri. Interesul direct pentru această pădure dar și accesul direct la decizie au permis lui Ștefan Decă să controleze, discret, accesul către materialul lemnos. Dacă despre favorizarea (deloc dezinteresată) firmelor unor cunoscuți (personali sau impuși de șefii săi) sau tăierea ilegală a unor copaci care nu ar fi trebuit tăiați, noutatea absolută este refacerea documentaţiilor silvice aferente perioadei 2004-2014, prin „mărirea” vârstei copacilor astfel încât aceştia să poată fi exploataţi.
Pentru a se acoperi de acte şi a da un caracter aparent legal al acţiunilor sale, Decă a formulat, în decembrie 2007, la DNA Craiova, o plângere penală împotriva lui Nae Dorian, acuzându-l de tentativă de retrocedare ilegală a unei suprafeţe de pădure. După patru ani de anchete, dosarul s-a închis cu NUP, dar Șrefan Decă a contestat soluţia la București, iar în ianuarie 2012 ancheta a fost reluată. Și această anchetă se încheie cu SUP, dar și cu sesizarea Judecătoriei Craiova cu privire la desfiinţarea parţială a HCJ 1061/2006 în sensul desfiinţării tabelului nominal cuprinzând foştii proprietari şi moştenitorii acestora.
Pentru a îngreuna și mai mult punerea în posesie a lui Nae Dorian, în 2011, Șrefan Decă a depus o plângere penală şi la Parchetul Curții de Apel Craiova, împotriva expertului judiciar asistent Ilie Coşmeleaţă, care a participat la întocmirea expertizei în dosarul retrocedării lui Nae Dorian (expertul titular a murit în 2011). Plângerea a ajuns la prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Calafat, Vasilica Chilom, care a dispus începerea urmăririi penale împotriva expertului asistent.
Având în vedere dosarul privind contestaţia la executare aflat pe rolul Judecătoriei Calafat, Ștefan Decă a reușit să obțină suspendarea executării. În urma anchetei, poliţiştii au dat NUP, soluţie menţinută şi de procurorul de caz. Cu toate acestea, Vasilica Chilom a infirmat soluţia subordonatului său, dispunând în cursul lunii decembrie 2011 continuarea cercetării penale împotriva expertului asistent Ilie Coșmeleață. Această decizie a dus la o nouă amânare a punerii în posesie, până la soluţionarea cauzei penale. Nae Dorian a formulat recurs la Tribunalul Dolj și a obținut câștig de cauză.
Pentru tergiversarea punerii în posesie, Nae Dorian s-a adresat CEDO, cerând 2,5 milioane de euro. Între timp, executorul judecătoresc la care Nae Dorian a depus cererea de executare a sentinţei din 2007 continuă să adauge la daunele cominatorii 1.000 de lei/zi. La ora actuală, suma pe care doar Primăria Ghidici o va achita se apropie de 400.000 de euro. Astfel că, există şanse mari ca plângerea depusă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului să fie soluţionată în favoarea lui Nae Dorian, iar statul român va trebui să îl despăgubească cu 2,5 milioane euro, bani pe care îi vom suporta noi toţi prin taxele pe care le achităm la bugetul naţional. – www.promptmedia.ro
