123464 – 16102013 – Intrarea SUA în incapacitate de plată ar paraliza pieţele financiare internaţionale şi ar avea repercusiuni şi asupra României, chiar dacă „unda de şoc” s-ar propaga mai lent, sunt de părere economiştii români. Un astfel de scenariu este văzut drept improbabil având în vedere faptul că SUA s-au aflat de mai multe ori în situaţii similare. Politicienii, presaţi de filosofia „too big to fail” (în traducere liberă „prea marepentru a eşua” – n. r.), au reuşit de fiecare să ajungă, chiar şi în cel de-al 12-lea ceas, la un compormis, potrivit Gandul.info.
Statele Unite se confruntă, de 15 zile, cu un blocaj guvernamental care a trimis în şomaj tehnic circa 800.000 de funcţionari publici după ce Congresul american nu a reuşit să ajungă la o înţelegere privind majorarea plafonului de îndatorare. Acest plafon, instituit prin lege, limitează plăţile pe care le poate face Trezoreria la un anumit prag. În situaţia în care această limită nu este majorată, intră automat în vigoare o serie de majorări de taxe şi impozite pentru a „rotunji” veniturile bugetului federal, precum şi o serie de reduceri de cheltuieli.
Plăţile efectuate de Trezorerie includ atât cheltuielile curente, cum sunt, spre exemplu, cheltuielile cu salariile sau cheltuielile aferente funcţionării agenţiilor guvernamentale, cât şi serviciul datoriei publice, respectiv restituirea împrumuturilor ajunse la scadenţă.
Oficialii Băncii Naţionale a României (BNR) admit că situaţia de peste ocean este foarte serioasă, dar sunt de părere că este prea devreme pentru a emite scenarii privind impactul resimţit de România în eventualitatea unui default (incapacitate de plata) al SUA.
„La Banca Naţională este un obicei, cred eu foarte sănătos, să nu ne agăţăm de drobul de sare. Toată lumea este cu ochii pe situaţia din Statele Unite, care este una foarte serioasă. Dacă nu vor rezolva, vom vedea în funcţie de situaţia creată care sunt efectele care ne vor afecta şi care nu ne vor afecta”, a declarat Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului Mugur Isăreascu.
Întrebat despre planurile de urgenţă discutate de guvernatorii băncilor centrale din Europa pentru a păstra pieţele financiare funcţionale în situaţia în care SUA nu va mai putea să-şi achite datoriile ajunse la scadenţă, Vasilescu a apreciat că „este normal să discute despre aşa ceva, dar a discuta este una şi a speria publicul cu scenarii este alta”.
Aceeaşi părere am găsit-o şi în mediul privat: „Un astfel de eveniment (intrarea în incapacitate de plată, n.red.), dacă se va întâmpla, are puterea să tensioneze pieţele financiare internaţionale. Mă aştept, însă, ca lucrurile să se aşeze. În America, de fiecare dată când s-a ajuns la o situaţie limită s-a luat până la urmă o decizie. Eu nu cred că ar trebui să emitem astfel de scenarii”, a declarat Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank şi preşedintele Consiliului Fiscal.
„Efectele (intrării în incapacitate de plată – n.r.) sunt incalculabile. Nimeni nu poate să spună care vor fi consecinţele. Ar fi cea mai gravă criză de până acum chiar dacă în România nu se va resimţi chiar din prima fază. Durează până când valul care se formează, tsunami-ul ajunge la noi. Întotodeauna ţările mai mici şi mai slabe, chiar dacă nu sunt cu nimic implicate în joc, au de suferit”, este de părere analistul financiar Aurelian Dochia.
În opinia sa, un default al SUA ar declanţa „o panică” pe pieţele financiare internaţionale şi „le-ar îngheţa”, un efect similar având loc în 2008, după căderea Lehman Brothers.
Statele se împrumută de pe pieţele financiare. „Bond-urile”, aşa-numitele obligaţiuni sau titluri de stat, sunt bonuri pe care statele le emit în momentul în care se împrumută pe o anumită perioadă de timp.
Din 19 mai, când limita datoriei a fost extinsă cu încă 305 miliarde, ea a ajuns la 16.700 de miliarde de dolari, conform unui raport pregătit pentru Congres şi datat din 25 septembrie 2013.
Dacă s-ar ajunge în situaţia în care SUA nu şi-ar mai achita datoriile ajunse la scadenţă, pieţele financiare internaţionale ar avea mari reţineri în a credita pe viitor atât SUA cât şi alte state.
„Lichidităţile de pe piaţă ar dispărea. Va fi foarte greu să te împrumuţi pentru că, dacă SUA nu poate restitui datoriile, cine mai poate?”, a declarat Dochia. – www.promptmedia.ro
