122465 – 10092013 – Războiul civil sirian, care a debutat
acum mai bine de doi ani, este unul dintre cele mai mari dezastre umanitare
contemporane: 112.000 de morți (majoritatea civili) și 2 milioane de refugiați,
utilizarea armelor de distrugere în masă. Se estimează că în Siria se află în
prezent între 10 și 15.000 de cetățeni români, majoritatea femei căsătorite cu
cetățeni sirieni. Prudența cu care România a abordat din punct de vedere
diplomatic criza siriană a fost justificată în parte de prezența unui număr
relativ mare de români în această țară. Unul din motivele pentru care România
întreține încă relații diplomatice cu regimului Bashar al Assad este nevoia de
a asigura asistență consulară pentru aceștia.
Însă informațiile oficiale și neoficiale despre soarta
românilor din această țară sunt extrem de puține. Ocazional, Ministerul român
de Externe anunță evacuarea via Liban a câtorva cetățeni români din Siria care
au cerut acest lucru. Oficial numai 500 de cetățeni români au ales să se
repatrieze, conform statisticilor MAE. În rest, nu există informații concrete
despre comunitatea românească din această țară și despre modul cum
supraviețuiește războiului civil. Nu se poate spune cu precizie dacă printre
cele 2 milioane de refugiați recunoscuți de ONU se află români, și nici nu se
poate afla cu precizie câți se mai află în Siria.
Situația de pe frontul sirian s-a agravat în ultimele
luni, atacul cu arme chimice asupra suburbiei Ghouta din Damasc aducând în
discuție o posibilă intervenție internațională condusă de Statele Unite ale
Americii în această țară. Perspectiva unei intervenții americane și/sau
internaționale crește exponențial riscurile pentru românii încă aflați în această
țară. Mai grav, România nu vorbește pe o singură voce în ceea ce privește
poziția sa oficială pe tema unei posibile intervenții occidentale în Siria.
Președintele Traian Băsescu este mai reținut în ceea ce privește participarea
României la o intervenție internațională în Siria, lăsând să se înțeleagă că
mai degrabă nu ar sprijini un asemenea demers. Premierul Victor Ponta a lăsat
să se înțeleagă, în termeni neechivoci, că România va fi alături de aliații
săi, adică de SUA, dacă se va decide lansarea unei intervenții. Judecând după
aceste declarații poziția România este ambiguă și ridică semne de întrebare,
atât pentru aliații săi din NATO și UE, cât și pentru regimul lui Bashar al
Assad.
O intervenție americană și occidentală în SUA nu va viza
răsturnarea regimului Assad, ci mai curând împiedicarea acestuia de a mai
utiliza arme de distrugere în masă. În prezent inițiativa militară este
deținută de regimul Assad, iar atacurile aliate nu vor fi executate în
sprijinul rebelilor. Acest aspect înseamnă că regimul Assad va fi în picioare
după terminarea operațiunilor militare împotriva acestuia. Riscul pentru
România este ca regimul de la Damasc să recurgă la represalii împotriva
românilor încă aflați pe teritoriul sirian, în timpul sau după terminarea
operațiunilor aliate.
Având în vedere complexitatea situației din Siria,
autoritățile de la București ar trebui să determine câți cetățeni români se
află în prezent în Siria și să încerce evacuarea sau repatrierea acestora. De
asemenea, trebuie aflat câți dintre cei două milioane de refugiați sirieni,
care sunt în prezent găzduiți de statele vecine Siriei, sunt români. Și, cel
mai important aspect din punct de vedere al politicii externe, să se
stabilească o poziție oficială a României acceptată de toți decidenții implicați
în procesul de formularea a politicii externe. În joc se află nu numai viețile
românilor aflați în Siria, ci și credibilitatea României. – George Vișan, www.promptmedia.ro
