– 117101 – 20022013 – Miercuri 20 februarie, principele Nicolae al României a vizitat pentru prima oară fosta închisoare de la Râmnicu Sărat, alături de o delegație a Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Principele a vizitat mai multe celule din fostul penitenciar, s-a arătat interesat de personalitățile întemnițate aici și a ascultat evocarea experiențelor carcerale și a modalităților de exterminare practicate de către autoritățile comuniste. Principele a aprins o candelă în memoria deținuților politici, în celula unde a murit liderul țărănist Ion Mihalache.
În perioada comunistă, în închisoarea de la Râmnicu Sărat a ajuns o serie de reprezentanţi ai grupărilor politice, clerici greco-catolici şi romano-catolici, precum şi alţi indezirabili.Regimul de la penitenciarul Râmnicu Sărat s-a remarcat prin restricţii extreme, deţinuţii politici supranumindu-l “închisoarea tăcerii”. Regimul alimentar precar, lipsa tratamentului medical, tortura, au condus la decesul multor personalităţi închise aici. Din 1955, închisoarea a “găzduit” o mare parte a elitei ţărăniste care supravieţuise altor închisori, printre care întâlnim nume ca Ion Mihalache, Corneliu Coposu, Ilie Lazăr, Victor Rădulescu Pogoneanu, Nicolae Adamescu, Victor Anca, Mihai Balica, Jenică Arnăutu, Ioan Barbuş, Ion Ovidiu Borcea, Mălin Boşca, Alexandru Bratu, Ion Diaconescu, Constantin Hagea, Ion Puiu, Cornel Velţeanu, Augustin Vişa, Ion Lugoşianu şi alţii. De asemenea, aici au fost aduşi Alexandru Todea (episcop român unit), Waltner Iosif (preot catolic), şi Mihai Godo (preot iezuit). O altă figură reprezentativă care apare printre deţinuţii de la Râmnicu Sărat a fost liderul social-democrat, Constantin Titel-Petrescu. Un caz aparte este cel al lui Gheorghe (Ginel) Plăcinţeanu, care a fost arestat la ordinul direct al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Închisoarea de la Râmnicu Sărat a fost închisă în mod oficial în aprilie 1963. În 2007, închisoarea a intrat în administrarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România, care desfășoară campanii de promovare şi strângere de fonduri pentru organizarea Memorialului. În 2012 s-a făcut un prim pas spre restaurarea monumentului, prin includerea acestuia în Planul Naţional de Restaurare, precum și soluționarea problemelor patrimoniale. – www.promptmedia.ro
