– 116743 – 07022013 – Palatul Cercului Militar Naţional a împlinit, recent, 90 de ani de existenţă. Clădirea, amplasată în centrul Capitalei, la intersecţia a două principale artere de comunicaţii – Calea Victoriei (odinioară Podul Mogoşoaiei) şi Bulevardul Regina Elisabeta, aminteşte de Opera Naţională din Paris (Palatul Garnier).
Ideea unei clădiri reprezentative pentru Cercul Militar al Ofiţerilor din Garnizoana Bucureşti a apărut la sfârşitul deceniului al nouălea al secolului XIX. În anul 1911, sub impulsul decisiv al lui Nicolae Filipescu, ministru de război la acea dată, au demarat lucrările pentru construcţia Palatului Cercului Militar, proiectat la 1899 de arhitectul român Dimitrie Maimarolu. Palatul Cercului Militar Naţional a fost construit din iniţiativa şi prin contribuţia financiară a ofiţerilor din garnizoana Bucureşti.
La 4 februarie 1923, în prezenţa Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria, a ministrului de război, generalul Gheorghe Mărdărescu, precum şi a altor personalităţi militare şi ecleziastice, a avut loc inaugurarea oficială a Palatului Cercului Militar, eveniment semnificativ pentru Armata României Întregite. Regele Ferdinand arăta în încheierea cuvântării cu prilejul inaugurării oficiale şi solemne a Palatului: „Iubirea faţă de armată, pe vitejia căreia s-a clădit idealul naţional este o chezăşie că în acest aşezământ va domni veşnic spiritul de camaraderie… Nu numai garnizoana din Bucureşti trebuie să se bucure de acest Palat, ci toată armata română”.
Palatul Cercului Militar Naţional, monument istoric şi de arhitectură, este realizat în stil eclectic, cu o monumentalitate specifică academismului francez, şi face parte din seria importantă de monumente de arhitectură care s-au ridicat în Bucureşti în a doua jumătate a secolului XIX şi început de secol XX şi care, prin eleganţa şi frumuseţea lor, au dat Capitalei numele de „Micul Paris”.
Cercul Militar Naţional funcţionează, conform art. 47 alin.4 din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, ca instituţie de drept public, de interes naţional, sub autoritatea Ministerului Apărării Naţionale.
Cele 26 de săli şi saloane somptuoase dispuse la subsol, parter, etajele doi şi trei sunt destinate activităţilor oficiale şi protocolare, evenimentelor culturale, balurilor, simpozioanelor, sesiunilor de comunicări, lansărilor de carte, conferinţelor, forumurilor academice şi de business, aniversărilor, expoziţiilor, evenimentelor de familie şi altor asemenea. Spaţiile de la etajul patru sunt destinate în principal cursurilor organizate de Cerc. La etajul unu sunt spaţiile administrative, iar în încăperile dinspre Bulevardul „Regina Elisabeta” funcţionează sălile de expoziţii şi Biblioteca Militară Naţională. Somptuoasele interioare, începând cu sălile de la demisol (Bizantină, Norvegiană şi Gotică) şi continuând cu eleganţa Holului de Onoare (astazi Salonul Fondatorilor) spre impunătoarea Sala de Marmură sau spre Sala Maură, sunt înnobilate cu lucrări de artă, mobilier, candelabre şi stucaturi ce alcătuiesc un ambient de o desăvârşită unitate stilistică. Sala de Marmură este o capodoperă în stil eclectic ale cărei coloane corintice de marmură albă susţin o boltă amplă, bogat ornamentată cu motive florale şi geometrice, dominate de elemente simbolice militare. Două cariatide şi doi atlanţi susţin în capetele sălii cele două balcoane de orchestră. Încăperile impunătoare, realizate în motive artistice şi tonalităţi diferite, elementele decorative, tablourile – adevărate opere de artă – covoarele şi mobilierul de mare valoare – totul slujind ideii de frumos – sunt foarte bine conservate şi întreţinute, graţie personalului Cercului Militar Naţional care a înţeles că trebuie să facă faţă unui asemenea ritm. Este de notat faptul că de fiecare dată, la 25 octombrie, de Ziua Armatei, Palatul Cercului Militar Naţional îşi deschide porţile publicului larg.
După anul 1990, Cercul Militar Naţional cunoaşte o nouă perioadă fastă în evoluţia sa, redevenind o instituţie de prestigiu a Armatei României şi a urbei, unde au fost organizate sau găzduite, anual, zeci de activităţi protocolare, cultural-artistice, ştiinţifice şi recreative.
Numeroase manifestări, printre care simpozioane, seminarii, conferinţe, congrese naţionale şi internaţionale au reunit, în ambientul palatului, personalităţi de prestigiu ale lumii, toate aceste acţiuni contribuind la consolidarea legăturilor dintre militari şi societatea românească, la afirmarea României şi a armatei.
Cercul Militar Naţional are ca obiective susţinerea activităţilor de protocol şi de reprezentare din Armata României; promovarea imaginii publice şi consolidarea prestigiului Armatei României; conservarea, protejarea, transmiterea, promovarea şi punerea în valoare a tradiţiiolr, culturii şi patrimoniului militar, valorilor care aparţin moştenirii culturale, tezaurului naţional şi universal. De asemenea, Cercul oferă produse şi servicii culturale variate în scopul creşterii gradului de acces şi participare al personalului militar şi civil din Ministerul Apărării Naţionale, indiferent de statut, şi al familiilor acestora la viaţa culturală şi asigură condiţiile tehnico-administrative pentru realizarea acţiunilor de reprezentare şi protocol, marketing cultural, precum şi de închiriere a spaţiilor pentru realizarea de venituri proprii, în condiţiile legilor în vigoare. (Sursa: Ministerul Apărării Naţionale) – www.promptmedia.ro
