– 116688 – 06022013 – Comisia Europeană a adoptat două propuneri de consolidare a normelor UE existente cu privire la combaterea spălării banilor şi la transferurile de fonduri. Ameninţările asociate spălării banilor şi finanţării terorismului sunt într-o continuă evoluţie, iar acest lucru impune actualizări periodice ale normelor în domeniu.
Comisarul pentru piaţa internă şi servicii, Michel Barnier, a declarat: „Uniunea se află în fruntea eforturilor internaţionale de combatere a spălării banilor proveniţi din săvârşirea unor infracţiuni. Fluxurile de bani murdari pot prejudicia stabilitatea şi reputaţia sectorului financiar, în timp ce terorismul zdruncină temeliile societăţii noastre. Pe lângă abordarea bazată pe dreptul penal, un efort în materie de prevenire prin intermediul sistemului financiar poate contribui la împiedicarea spălării banilor. Scopul nostru este să propunem norme clare care să sporească vigilenţa băncilor, a juriştilor, a contabililor şi a tuturor celorlalte categorii profesionale implicate.”
Comisarul pentru afaceri interne, Cecilia Malmström, a declarat: „Banii murdari nu au ce căuta în economia noastră, indiferent de sursa din care provin: afaceri cu droguri, comerţ ilegal cu arme sau trafic de fiinţe umane. Trebuie să ne asigurăm că nu este posibil pentru criminalitatea organizată să îşi spele fondurile prin intermediul sistemului bancar sau al sectorului jocurilor de noroc. Pentru a proteja economia legală, în special în vremuri de criză, nu trebuie să existe nicio portiţă legală care să permită criminalităţii organizate sau teroriştilor să se strecoare. Băncile noastre nu ar trebui niciodată să servească drept maşini de spălat pentru banii mafiei sau să faciliteze finanţarea terorismului.”
Pachetul, care vine în completarea altor acţiuni luate sau planificate de către Comisie în ceea ce priveşte lupta împotriva criminalităţii, a corupţiei şi a evaziunii fiscale, include: o directivă privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor şi al finanţării terorismului; un regulament privind informaţiile care însoţesc transferurile de fonduri, pentru a asigura „trasabilitatea adecvată” a acestor transferuri.
Ambele propuneri ţin seama pe deplin de cele mai recente recomandări ale Grupului de Acţiune Financiară Internaţională (GAFI), organismul la nivel mondial de combatere a spălării banilor, şi merg mai departe într-o serie de domenii, pentru a promova cele mai înalte standarde de combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului.
Mai exact, ambele propuneri prevăd o abordare bazată pe risc, care se concentrează mai bine asupra unor obiective mai precise.
În special, noua directivă: sporeşte claritatea şi coerenţa normelor în toate statele membre; prin oferirea unui mecanism clar de identificare a beneficiarilor efectivi. În plus, persoanele juridice vor trebui să păstreze registre cu informaţii privind identitatea persoanelor care se află de fapt în spatele societăţii respective; prin sporirea clarităţii şi transparenţei normelor referitoare la obligaţia de precauţie privind clientela, pentru a asigura existenţa unor controale şi proceduri adecvate care asigură o mai bună cunoaştere a clienţilor şi o mai bună înţelegere a naturii activităţilor acestora. În special, este important să se asigure că procedurile simplificate nu sunt percepute greşit drept scutiri totale de la obligaţia de precauţie privind clientela; precum şi prin extinderea dispoziţiilor referitoare la persoanele expuse politic (şi anume, persoanele care pot fi expuse unui risc mai ridicat în virtutea poziţiei lor politice), pentru a include acum şi persoanele expuse politic „naţionale” (cele care îşi au reşedinţa într-un stat membru UE) (în plus faţă de cele „străine”) şi cele care lucrează în cadrul organizaţiilor internaţionale. Această categorie include, printre altele, şefi de state, membri ai guvernului, membri ai parlamentelor, judecători ai curţilor supreme; îşi extinde domeniul de aplicare pentru a răspunde unor ameninţări şi vulnerabilităţi noi; asigurând, de exemplu, acoperirea sectorului jocurilor de noroc (fosta directivă acoperea numai cazinourile) şi incluzând o trimitere explicită la infracţiunile fiscale; promovează standarde ridicate pentru combaterea spălării banilor; depăşind cerinţele GAFI prin includerea în domeniul său de aplicare a tuturorpersoanelor care fac afaceri cu mărfuri sau furnizează servicii de plată în numerar în valoare de cel puţin 7 500 euro, deoarece anumite părţi interesate au sugerat că actualul prag de 15 000 euro nu este suficient. Aceste persoane vor face în prezent obiectul prevederilor directivei, care includ necesitatea îndeplinirii obligaţiei de precauţie privind clientela, a păstrării de registre, a existenţei unor controale interne şi a prezentării de rapoarte privind tranzacţiile suspecte. Prin urmare, directiva prevede o armonizare minimă, iar statele membre pot decide să reducă şi mai mult acest prag; consolidează cooperarea dintre diferitele unităţi naţionale de informaţii financiare (UIF), ale căror atribuţii constau în primirea, analizarea şi transmiterea către autorităţile competente a unor rapoarte privind suspiciunile de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului.
Cele două propuneri prevăd consolidarea atribuţiilor în materie de sancţiuni care revin autorităţilor competente prin introducerea, de exemplu, a unui set de norme minime bazate pe principii în vederea înăspririi sancţiunilor administrative, precum şi obligaţia acestora de a-şi coordona acţiunile atunci când se ocupă de cazuri transfrontaliere. – www.promptmedia.ro
