– 115771 – 06012013 – Un nou proiect de lege care amendează codul penal moldovean introduce măsuri punitive pentru cenzura presei şi obstrucţionarea deliberată a activităţii mass-media. Proiectul de lege face de asemenea o referinţă specifică la interzicerea cenzurării presei publice, implicând distorsionarea forţată a unui produs de presă, limitarea răspândirii informaţiilor de interes public şi alte acţiuni ilegale concepute pentru a restricţiona diseminarea informaţiilor.
Proiectul de lege este conceput pentru a completa legea privind libertatea de exprimare, care a intrat în vigoare în 2010 şi interzice cenzura, dar nu defineşte nicio măsură punitivă. Potrivit noilor reglementări, care au primit undă verde luna trecută şi au fost aprobate de guvern, vor fi impuse sancţiuni de până la 1 250 de euro pentru cenzură şi de până la 600 de euro pentru obstrucţionarea activităţii presei. În acelaşi timp, cei care deţin funcţii publice şi încalcă această lege şi-ar putea pierde dreptul de a deţine posturi publice timp de până la patru ani. ”Suntem îndeosebi interesaţi de combaterea cenzurii în presa de stat deoarece, în primul rând, ei fac aceasta din banii publici”, a spus Corina Fusu, parlamentar liberal şi preşedinta Comisiei de cultură şi presă din Parlamentul moldovean, unul din iniţiatorii proiectului de lege, pentru SETimes. În calitate de fost jurnalist la postul de stat TeleRadio Moldova, ea a promovat politici editoriale libere de cenzură. În urmă cu două luni, jurnaliştii de la TeleRadio au organizat un protest prin care denunţau cenzura şi şantajul administrativ generate de „criza morală, deontologică şi managerială”. În 2011 şi 2012, Indexul Libertăţii Presei realizat de Reporteri fără Frontiere a clasificat Moldova pe poziţia 53 din 179 de ţări – înaintea ţărilor din regiune precum Bulgaria, Croaţia, Bosnia şi Herţegovina şi Grecia.
În ultimul său raport, Freedom House a admis de asemenea că presa moldoveană este tot mai deschisă. „Accesul tot mai mare la o varietate de opinii în presă şi eforturile de a îmbunătăţi presa publică şi etica jurnalistică au avut un impact semnificativ asupra îmbunătăţirii calităţii presei şi pluralismului”, se afirmă în raportul Naţiuni în Tranzit pe 2012. „Un lucru cu care se confruntă acum mulţi jurnalişti este o altă formă de cenzură, şi anume aşa-numitul control economic. Ei sunt controlaţi financiar acum de angajatorii lor, care sunt de obicei politicieni şi care doresc să îşi promoveze propriul partid prin instituţia lor de presă”, a spus Fusu. „În acest caz, este greu de dovedim că avem de-a face cu cenzură sau politică editorială. Ce putem face este să obligăm instituţiile de presă să îşi declare proprietarul real, pentru ca noi să ştim cine este în spatele lor. Sunt sigur că politicienii din Moldova vor fi incomodaţi de acest control”, a spus ea. – www.promptmedia.ro
