– 116475 – 30012013 – Puţin peste 20% din alegătorii din Bulgaria au participat la referendumul naţional de duminică asupra construcţiei unei noi centrale nucleare în ţară.
Majoritatea participanţilor la primul referendum naţional al Bulgariei din istoria sa post-comunistă au votat în favoarea construirii unei noi centrale nucleare în ţară. Chestiunea va reveni însă în parlament, deoarece prezenţa la vot în referendumul de duminică (27 ianuarie) s-a situat sub pragul legal pentru ca decizia respectivă să aibă caracter obligatoriu, potrivcit SETimes.
Sondajele preliminare la ieşirea de la urne au arătat că la referendum au participat aproape 22% din alegătorii înregistraţi, sau aproximativ 1,5 milioane de cetăţeni bulgari. Dintre aceştia, 61% au răspuns cu „da” la întrebarea: „Ar trebui dezvoltată în continuare energia nucleară în Bulgaria prin construirea unei noi centrale nucleare?”
Conform legii, numărul participanţilor trebuie să fie egal sau mai mare decât cel înregistrat la ultimele alegeri parlamentare din naţiunea balcanică şi cel puţin 50% trebuie să voteze cu „da” pentru ca rezultatul plebiscitului să fie valabil.
Punctul de referinţă în acest caz sunt alegerile din 5 iulie 2009, când 4,3 milioane de alegători înregistraţi, sau 60% din aceştia, s-au prezentat la vot.
Legea prevede de asemenea că respectiva chestiune trebuie să revină în parlament pentru a se lua o decizie cu privire la aceasta dacă prezenţa la vot este mai mică decât cea minimă necesară, însă este de peste 20% din cifra alegătorilor înregistraţi.
Plebiscitul a fost iniţiat de principalul partid de opoziţie, Partidul Socialist Bulgar (BSP), după ce guvernul a abandonat vechile planuri ale ţării de a construi o centrală nucleară de 2 000 MW la Belene, pe Dunăre, la 100 kilometri est de centrala nucleară existentă, cea de la Kozloduy.
Partidul de guvernământ de centru-dreapta al premierului Boyko Borisov, GERB, a decis să renunţe la proiect în martie 2012, invocând lipsa investitorilor străini strategici serioşi care să fie atraşi de acest proiect costisitor.
Controversatul proiect a fost propus la începutul anilor 1980 şi suspendat după aproape un deceniu. Planul a fost apoi relansat de guvernul fostului premier Simeon Saxe Coburg (2000-2005). La sfârşitul anului 2006, guvernul bulgar de coaliţie anterior, condus de BSP, a semnat cu Atomstroyexport, subsidiara companiei ruseşti Rosatom, contractul pentru construcţia centralei de la Belene. Însă Sofia şi Rosatom nu au reuşit să ajungă la un acord final asupra proiectului deoarece nu s-au înţeles cu privire la cost.
Între timp s-au cheltuit peste 1 miliard de euro pe proiect.
Potrivit consultanţilor financiari, va fi nevoie de peste 10 miliarde de euro pentru a construi centrala de la Belene, bani pe care Bulgaria nu şi-i permite în vreme de criză, a declarat guvernul.
Liderul BSP, Sergey Stanishev, al cărui partid susţine că proiectul va costa mai puţin de 6 miliarde de euro, a reiterat duminică faptul că Rusia este pregătită să ofere fondurile necesare. Rezultatul referendumului, a spus el, a reprezentat „o înfrângere personală necondiţionată a prim-ministrului Boyko Borisov şi un vot personal de neîncredere în acesta”. La începutul acestei luni, Borisov a cerut susţinătorilor GERB să respingă referendumul.
Borisov a afirmat că plebiscitul, care i-a costat pe contribuabili aproximativ 7 milioane de euro, s-a dovedit a fi inutil, menţionând că banii ar fi putut fi utilizaţi mai bine.
Preşedintele Rosen Plevneliev, însă, a afirmat că ceea ce contează este că la 23 de ani de la căderea comunismului în ţară, bulgarii au, în sfârşit, oportunitatea de a participa direct la procesul decizional.
„Indiferent câţi oameni vor merge la vot şi care va fi rezultatul, referendumul este un mare succes pentru democraţie în Bulgaria”, a afirmat el.
Proiectul Belene a stârnit pasiuni şi în România vecină, în special în rândul ecologiştilor, care au avertizat că centrala va fi situată la răscrucea a trei centre seismice active.
„Ca ţară producătoare de energie nucleară, România crede că fiecare ţară are dreptul de a decide în legătură cu utilizarea acestei resurse, respectând totodată atât standardele internaţionale şi europene de siguranţă şi securitate nucleară, cât şi condiţiile de protecţie a mediului, potrivit legilor internaţionale aplicabile”, a afirmat ministerul român de externe într-o declaraţie trimisă publicaţiei SETimes.
România va urmări îndeproape proiectul pentru a se asigura că teritoriul său nu este afectat şi că sunt respectate normele internaţionale privind evaluarea impactului de mediu transfrontalier al proiectului, se adăuga în declaraţie. – www.promptmedia.ro
