– 115777 – 07012013 – “Doi şi’un sfert”, care şi-a schimbat denumirea în Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI), continuă să fie în atenția presei, odată cu reconfirmarea pe post a șefului său, Gelu Marin Oltean.
Reecent, din cauza scandalurilor economice şi politice în care a fost implicată această unitare a Ministerului de Interne, prim-ministrul Victor Ponta a decis ca şefii DGIPI să fie numiţi şi destituiţi direct de premier. Pentru început, premierul a decis să-l menţină în funcţie pe şeful DGIPI, Gelu Marin Oltean, care a fost ridicat la rangul de secretar de Stat al Ministerului Afacerilor Interne, iar cei doi directori adjuncţi ai DGIPI vor fi subsecretari de Stat. Totodată, în urma reorganizării Internelor, serviciul secret al ministerului a fost transformat într-un departament al instituţiei, care se va numi Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă. Până acum, conducerea DGIPI era numită direct de ministrul de Interne.
Comisarul-şef Gelu Marin Oltean a fost numit în aprilie 2012 director general al DGIPI. Soţia sa face afaceri cu un controversat om de afaceri italian, fost senator, implicat în scandaluri de corupţie în Italia şi Canada. În România, asupra italianului au planat suspiciuni de evaziune fiscală. În 2010, pe când Oltean era director adjunct la Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS), fiica sa a primit, în calitate de practicantă de gimnastică aerobică, o sponsorizare de 15.000 de lei de la firma Tehnoplus Construct SRL Bucureşti, patronată de Răzvan Tripa. În documentul de donaţie se menţionează ca fiind “contract sponsorizare sportivă – gimnastică aerobică”, susţin jurnaliştii de la Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie, citați de jurnalul.ro. Legat de acest aspect, Oltean le-a transmis oficial “Referitor la suma de 15 mii de lei, acordată sponsorizare fiicei directorului general pentru performanţele sportive obţinute la concursurile naţionale de gimnastică, aceasta a fost declarată potrivit legislaţiei în vigoare – Legea nr. 176/2010, privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice – în declaraţia de avere, şi folosită potrivit scopului prevăzut în contractul de sponsorizare încheiat cu societatea comercială respectivă, acela de a îmbunătăţi performanţele sportive”.
Scandal pe informaţii
Serviciul secret al Internelor a fost implicat de-a lungul timpului în numeroase scandaluri cu iz politic, ţinând prima pagină a ziarelor. A fost acuzat că a strâns informaţii despre politicieni, întocmind dosare care ulterior ar fi fost folosite pentru diverse şantaje sau negocieri de către liderii politici care aveau controlul asupra serviciului. În 2009, mai mulţi miniştri de Interne au fost schimbaţi din funcţie, datorită propunerilor controversate făcute pentru şefia acestui serviciu. După dispute aprige pentru controlul asupra serviciul secret al Internelor, ministrul Gabriel Berca l-a uns pe Gelu Oltean în funcţia de şef al “Doi şi-un sfert” în aprilie 2012. De atunci, scandalurile se ţin lanţ. Ofiţerul Mihai Vlad, şeful Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă Ilfov, a fost acuzat de folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în formă continuată. Ulterior, cercetările au fost extinse pentru infracţiunea de divulgare a secretului care periclitează siguranţa statului. În acest caz, Gelu Oltean a fost chemat la Direcţia Naţională Anticorupţie. Surse judiciare, citate de Mediafax, susțin că Gelu Oltean a dat o declaraţie de martor în acest dosar, fiind întrebat dacă avea cunoştinţă de activităţile infracţionale ale subalternului său Vlad Mihai. La scurt timp a picat şi fostul şef al Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă Constanţa, Dan Secăreanu, care a fost cercetat alături de Sorin Blejnar şi Viorel Comăniţă în dosarul “Motorina”. El a fost acuzat de complicitate la evaziune fiscală în legătură cu importul de produse petroliere.
Mirela Sanda Oltean, de profesie stomatolog, soţia şefului de la DGIPI, a devenit asociată în ianuarie 2010 la SC Eoliana Energy Millenium SRL, o firmă din Pipera înfiinţată în 2009. Cel care a cedat soţiei şefului DGIPI 5% din această firmă se numeşte Maurizio Creuso. În aceeaşi zi, Creuso a mai cesionat alte zece procente lui Cezar Cătălin Marin, fiul unui fost general din Direcţia de Informaţii Externe, Dumitru Marin, decedat în 2007. Asociatul majoritar al firmei din Pipera era la momentul tranzacţiei SC Eoliana Fortore SRL Voluntari, cu acelaşi sediu ca Eoliana Energy Millenium. Ceilalţi asociaţi erau doi italieni, Giovanni Velmi şi Maurizio Pezzoni, dar şi o avocată din Bucureşti: Daniela Elena Agatha Nicolae. Eoliana Fortore SRL a elaborat anul trecut un raport privind impactul asupra mediului în vederea construirii unui parc eolian în comunele Mihail Kogălniceanu şi Sarichioi, din judeţul Tulcea. Prognozată a avea 23 de centrale eoliene, investiţia cifrată la mai multe milioane de euro se va întinde pe 147 de hectare.
În declaraţiile de avere depuse de Oltean în ultimii ani apare de mai multe ori o datorie de 30.000 de euro către Felicia Nicola, scadentă ba în 2012, ba în 2014. Potrivit Centrului Român pentru Jurnalism de Investigaţie, aceasta este soţia lui Olimpiu Valentin, unul dintre cei mai bogaţi clujeni, conform topurilor revistelor de specialitate. Averea lui Oltean constă într-un apartament de 148 mp în Sectorul 1, achiziţionat în 2007, în apropiere de Parcul Herăstrău, şi două autoturisme, un BMW fabricat în 2003 şi un Nissan Micra din 2006. În 2008, familia Oltean a vândut un apartament, cu 150.000 de euro, unei societăţi comerciale al cărui nume nu a fost menţionat în declaraţiile de avere. “Am împrumutat banii de la doamna Nicola, care este prietenă cu soţia mea, amândouă activând în domeniul medical”, a declarat Gelu Oltean.
Fostul şef al Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă Constanţa, Florin Dan Secăreanu, şi-a petrecut aproape patru luni în arest. Acesta a fost acuzat de implicarea într-o reţea de evazionişti care au prejudiciat statul cu peste 15 milioane de euro. Într-un final a fost pus în libertate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a decis să nu-i mai prelungească măsura de arestare preventivă. În acest caz mai sunt cercetaţi Viorel Comăniţă, fostul director al Autorităţii Naţionale a Vămilor, Sorin Blejnar, fostul şef al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Alexandru Codruţ Marta, fost şef de cabinet al lui Blejnar. Florin Secăreanu a ajuns după gratii pe 11 iulie 2012, el fiind acuzat de procurori că a permis accesul unor persoane neautorizate la informaţii secrete. Potrivit anchetatorilor, în perioada mai 2011 – iulie 2012, printr-un amplu mecanism de evaziune fiscală, gruparea gulerelor albe nu a plătit accizele aferente unei cantităţi de peste 33.000 de tone de motorină care a fost comercializată pe piaţa internă sub denumirea unor produse petroliere inferioare.
Maurizio Creuso are un trecut controversat. În timp ce era senator al Italiei în perioada 1992 – 1993, Creuso şi-a pierdut mandatul după ce autorităţile au declanşat o anchetă împotriva sa.
El a fost cercetat şi condamnat pentru corupţie şi dare de mită în cazul construirii unui stabiliment pentru pensionari, a unui spital de cardiologie şi a unui depozit. La sfârşitul anilor ’90, Creuso a ajuns în Canada, unde a ţinut capul de afiş al ziarelor după ce a primit cetăţenie canadiană şi două contracte cu statul, ambele pe filiera ministrului Lucrărilor Publice, Alfonso Gagliano, care l-a şi inclus pe Creuso într-o delegaţie oficială care a efectuat o vizită în Polonia. Presa canadiană a scris în repetate rânduri că Gagliano a fost contabilul unui clan mafiot condus de Agostino Cuntrera, fapt negat de oficial. Conform ziarului canadian Vigile, care a publicat în 2001 un material despre Creuso, acesta ar fi fost condamnat în 1999 la 16 luni de închisoare în urma scandalului de corupţie din Italia. Într-un interviu acordat gazetarilor canadieni, Creuso declara că sentinţa nu era definitivă, că a contestat-o şi că are cu autorităţile o “diferenţă de interpretare” în această problemă. – www.promptmedia.ro
