– 116145 – 18012013 – La fel cum în anii ’90 Ion Iliescu făcea apologia „democraţiei originale” din România, tot astfel PNL sub conducerea lui Crin Antonescu ne arată de mai multă vreme faţa desfigurată a unui „liberalism original”.
Această formă de „liberalism” exprimată în concentraţie maximă de liderul partidului se traduce prin populism, naţionalism găunos şi anti-occidental, refuzul dialogului cu adversarii politici, autoritarism în conducerea partidului.
Recent, Biroul Politic a votat în unanimitate excluderea din PNL a primarului municipiului Baia-Mare, Cătălin Cherecheş, şi a deputatului Octavian Bot. Să ne reamintim şi de episodul în care fostul deputat Adriana Săftoiu a fost exclusă la sfîrşitul anului trecut de conducerea filialei Prahova a PNL, în absenţa acesteia. Cei pe care i-am numit şi-au permis să critice în public derapajele conducerii partidului şi în mod special pe ale liderului Crin Antonescu. Dreptul la opinie a fost prompt sancţionat.
În ceea ce o priveşte pe Adriana Săftoiu, nu a contat nici măcar faptul că a fost singurul parlamentar liberal care a respectat decizia partidului atunci cînd la începutul anului 2012 Crin Antonescu anunţa că toţi parlamentarii liberali vor demisiona din parlament pentru a forţa în felul acesta declanşarea alegerilor anticipate. Este un exemplu de om politic care şi-a asumat cu toată responsabilitatea o decizie radicală a partidului, pentru ca mai apoi partidul să îl excludă din rîndurile sale pentru opiniile exprimate.
După cum bine ştim, nu la fel a procedat Crin Antonescu, după ce a declarat că dacă preşedintele Traian Băsescu va reveni la Cotroceni în urma referendumului, el va ieşi definitiv din viaţa politică. Traian Băsescu a revenit la Cotroceni, însă Crin Antonescu şi-a luat vorba-napoi, apelînd la tertipul cu cei 7,4 milioane de români care au votat împotriva preşedintelui.
Dar în PNL există mai multe voci care critică direcţia pe care Antonescu a impus-o partidului, cea mai radicală fiind a primarului sectorului 1 al Bucureştiului, Andrei Chiliman.
Într-un interviu recent Chiliman a afirmat că pentru Crin Antonescu „politica se rezumă la bătălia lui oarbă pentru putere”, o bătălie în care „foloseşte orice mijloace, de la vorbele bine ambalate, dar goale de conţinut, pînă la călcarea în picioare a normelor statutare, a regulilor nescrise ale onoarei.”
Andrei Chiliman nu a fost pus în discuţia Biroului Politic al PNL în vederea excluderii, deşi criticile sale la adresa lui Antonescu sînt mult mai dure decît ale lui Cherecheş sau Bot. Fără a crede că Chiliman e uşă de biserică, edilul sectorului 1 are o influenţă mult mai mare în partid decît cei doi excluşi. Altfel spus, Antonescu se pare că s-a temut de o excludere pe picior, avînd în vedere că primarul Chiliman este susţinut şi de fostul premier Tăriceanu şi de Victor Orban.
În luna februarie liberalii vor organiza un congres extraordinar unde se va decide dacă Andrei Chiliman va rămîne sau nu în partid. Preşedintele PNL Crin Antonescu a declarat în legătură cu acest congres: „Nu se poate ca după ce vom avea un congres clarificator să rămînem în acelaşi partid eu şi Andrei Chiliman.”
Întrebarea care se pune este de ce nu ar fi posibilă o convieţuire între cei doi? Şi mai departe, dacă congresul „clarificator” nu-l va exclude pe Andrei Chiliman, va părăsi Crin Antonescu partidul? Evident că nu. Mai mult decît oricînd, PNL se află la mîna unui singur om, Crin Antonescu, şi sub supravegherea atentă a lui Dan Voiculescu.
Sub oblăduirea celor doi, senatorul Sorin Roşca Stănescu şi deputatul George Becali vorbesc aceeaşi limbă susţinînd necesitatea desfiinţării ANI. La fel, în virtutea „liberalismului original” instituit de Antonescu, ministrul Sănătăţii Eugen Nicolăescu anunţă sistarea finanţării spitalelor private din fondurile Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate: „Decizia noastră este clară, a spus Nicolăescu, sistemul public trăieşte din banul public, sistemul privat trăieşte din sistemul privat.”
Ministrul (liberal!) al Sănătăţii se află într-o gravă eroare, dacă nu cumva e vorba de rea-credinţă. Înclin să cred în a doua variantă, pentru că nu e posibil ca un ministru liberal să nu ştie că fondurile CNAS nu sînt fonduri publice, ci contribuţia pe care o plăteşte fiecare salariat. Iar salariatul are dreptul să opteze fie pentru un spital din sistemul public, fie pentru unul din sistemul privat, atîta vreme cît îşi plăteşte practic singur serviciile medicale. (Sursa: Deutsche Welle) – www.promptmedia.ro
